Vladimir Putin a reluat în fața emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner revendicările Moscovei privind teritoriile ucrainene. Liderul de la Kremlin a avertizat că orice trupă străină trimisă în Ucraina ar deveni o țintă legitimă pentru armata rusă, dar s-a declarat deschis la dialog cu Europa și a propus o misiune umanitară la Kostantinivka.
Întâlnirea a avut loc la Kremlin, acolo unde Putin i-a primit pe cei doi trimiși ai lui Donald Trump. Discursul președintelui rus a reluat, în mare parte, liniile tradiționale ale Moscovei despre teritoriile ucrainene ocupate, despre viitorul Ucrainei și despre relația cu statele europene.
Linia frontierelor și amenințarea pentru trupele străine
„Pentru Rusia există o singură linie de separare cu Ucraina: linia frontierelor de stat”, a declarat liderul de la Kremlin. Nu a oferit detalii suplimentare, însă formularea e văzută ca o trimitere la granițele rezultate în urma anexării unor teritorii din estul Ucrainei de către Rusia, anexare nerecunoscută pe plan internațional.
Putin a repetat totodată avertismentul legat de o eventuală prezență militară străină pe teritoriul ucrainean: orice astfel de forță ar deveni o „țintă militară legitimă” pentru armata rusă. Declarația readuce în discuție unul dintre principalele obstacole din negocierile privind garanțiile de securitate pentru Kiev după un eventual sfârșit al războiului.
Putin dă vina pe europeni pentru blocarea dialogului
Liderul rus a susținut că Moscova nu a întrerupt niciodată legătura cu statele europene și a pus responsabilitatea blocajului pe seama acestora. „Rusia și-ar dori ca americanii să colaboreze cu Europa, astfel încât să poată decide ce își doresc: pace sau război. Rusia nu a închis niciodată ușa dialogului cu Europa; europenii au fost cei care au întrerupt discuțiile”, a afirmat Putin.
Președintele rus a adăugat că își dorește încheierea conflictului și o rezolvare durabilă. „Vrem pace în Ucraina, o pace care să dureze pentru totdeauna”, a declarat acesta.
Propunerea pentru Kostantinivka
Putin a venit cu propunerea unei misiuni umanitare în orașul Kostantinivka, după un model aplicat recent într-o operațiune similară la Oleșki, în regiunea Herson. Liderul rus a susținut că orașul se află sub controlul forțelor ruse și a spus că Moscova e pregătită să garanteze securitatea unei astfel de misiuni, estimând că ar fi nevoie de cinci zile pentru deminarea zonei.
Rusul a sugerat ca organizarea operațiunii să revină comisarilor pentru drepturile omului din Rusia și Ucraina. El a motivat propunerea prin faptul că partea ucraineană continuă să susțină că deține controlul asupra orașului. Situația din Kostantinivka rămâne, de altfel, disputată între Moscova și Kiev, la fel ca problema așa-numitelor „zone gri” de pe front, pe care Putin le-a atribuit invocării din partea ucraineană.
Reacția delegației americane
Steve Witkoff și Jared Kushner s-au arătat prudent optimiști în privința parcursului negocierilor de pace și au subliniat necesitatea implicării Europei în procesul diplomatic. Witkoff a numit schimbul de prizonieri planificat între Rusia și Ucraina un semn de progres și a spus că discuțiile purtate la Abu Dhabi încep să dea rezultate concrete.
Emisarul american a precizat că europenii nu au participat direct la negocieri, dar au fost ținuți la curent cu desfășurarea lor. El și-a exprimat speranța că, în urma întâlnirii cu Putin, va putea fi anunțată o rundă de negocieri în format trilateral, cu participarea reprezentanților Europei. Witkoff a confirmat și intenția de a-i transmite președintelui ucrainean Volodimir Zelenski informațiile și concluziile discuției cu liderul de la Kremlin. Întâlnirea face parte din seria de contacte diplomatice ce au urmat negocierilor din Emiratele Arabe Unite.
Jared Kushner a declarat, la rândul său, că administrația americană vede dorința statelor europene de a participa la negocieri și de a contribui la încheierea războiului. El a dezvăluit că Statele Unite au demarat deja discuții cu guvernele europene privind viitoarea arhitectură de securitate a continentului. Declarațiile celor doi emisari arată că Washingtonul încearcă să atragă Europa mai activ în conturarea unui eventual acord de pace, în timp ce Moscova rămâne fermă pe propriile condiții legate de teritoriile ucrainene și de viitoarele garanții de securitate.
