Peste 55% dintre orașele din România nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori și riscă retrogradarea la statut de comună sau comasarea cu alte localități. Deși recunosc necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale, primarii se tem de pierderea statutului de oraș și evită, în practică, unirea cu localitățile vecine.
Discuțiile despre comasarea localităților au luat amploare, dar contururile reformei rămân neclare. La nivelul județelor au fost constituite, prin ordin de prefect, subgrupuri de lucru, în timp ce aleșii locali află adesea din presă despre praguri, termene și modalități de comasare aflate în discuție.
Pragurile puse în dezbatere
Inițial s-a vehiculat un prag de 1.500 de locuitori pentru comasarea localităților mici. Acum trei zile, coordonatorul grupului de lucru al PSD pentru reforma administrativ-teritorială, Dragoș Benea, a extins discuția și către orașele cu mai puțin de 10.000 de locuitori, categorie în care intră peste 55% dintre orașele țării. Pentru aceste localități se iau în calcul două scenarii: retrogradarea la statut de comună sau comasarea cu alte unități administrativ-teritoriale.
Benea a mers chiar mai departe, afirmând că reorganizarea comunelor și orașelor mici nu ar avea sens fără o reformă și la nivel județean, ceea ce a deschis discuția despre o posibilă comasare a județelor. Evaluarea localităților urmează să se facă printr-un algoritm bazat pe șase criterii, printre care populația și sustenabilitatea financiară, cu implicarea unor comitete județene de reorganizare, potrivit informațiilor transmise de la nivelul PSD.
Documentul de lucru al partidului ar trebui finalizat până în martie 2027, astfel încât România să aibă cadrul necesar pentru accesarea fondurilor europene din exercițiul financiar 2028-2034. Aplicarea efectivă a noii hărți administrative este luată în calcul abia după alegerile locale din 2028, la finalul mandatelor actualilor primari.
Două proiecte separate, puse pe masă
În acest moment sunt în discuție două variante de comasare: una voluntară, propusă de ministrul Dezvoltării, și una prin efectul legii, pe care partidul ar vrea să și-o asume. Marius Oprescu, prim-vicepreședinte PSD și președinte al Consiliului Județean Olt, a explicat diferența dintre cele două.
„Sunt două proiecte total diferite. Pentru că proiectul de comasare prin efectul legii urmează să se aplice începând cu anul 2028, începând cu noua legislatură; proiectul de comasare voluntară poate intra în vigoare odată cu declanșarea celor două referendumuri în localitățile care urmează să se unească și, dacă acel referendum trece în cele două localități, ele devin o localitate nouă, din momentul săvârșirii acestui referendum”, a declarat Marius Oprescu.
Potrivit lui Oprescu, proiectul de comasare prin efectul legii nu are deocamdată un draft concret, existând doar cele șase criterii făcute publice de Dragoș Benea. „În momentul de față nu avem un draft al acestui proiect. Sunt dezbateri, așa cum a spus și el public, dacă mergem până la 1.500, 3.000 sau la un moment dat a vorbit chiar de un scenariu pentru 5.000 de locuitori într-o localitate. Din punctul meu de vedere, cred că acest proiect se va opri la 1.500. E un punct de vedere, nu sunt membru al comisiei, dar sunt membru al Biroului Permanent Național și anumite lucruri le știu și eu de acolo”, a mai spus Oprescu.
Despre reacția primarilor la varianta voluntară, oficialul PSD a fost tranșant. „De comasarea voluntară (n. red. – primarii) spun că e un lucru bun pentru cei care vor să-l facă. Nu spun că neapărat se înghesuie cineva să facă această comasare voluntară”, a mai adăugat Oprescu, precizând că pentru proiectul prin efectul legii nici nu există încă un draft pe care să se poarte o dezbatere reală.
Numărul exact de localități care ar putea fi afectate nu poate fi stabilit, pentru că pragurile nu sunt încă fixate, a explicat președintele CJ Olt. El consideră totuși că simplul criteriu al populației nu ar trebui să fie decisiv. Deși dispariția a câteva sute sau mii de primării și consilii locale din UAT-uri cu populație redusă nu ar avea un impact bugetar extraordinar, Oprescu susține că reforma e necesară, pentru că „lucrurile nu sunt sănătoase, nu e normal să mai existe primar, viceprimar, un întreg consiliu local format din nouă inși, pentru o localitate de 200 de locuitori”.
În același timp, atrage atenția că un prag prea ridicat ar putea genera alte probleme, legate de distanțele pe care cetățenii ar trebui să le parcurgă pentru accesarea serviciilor publice. „Dacă punem un prag foarte mare, și atunci localitățile devin foarte mari, și de la marginea localității dintr-un sat, ca să ajungi la primărie, ai o distanță de 20 de kilometri – și știm cu toții ce înseamnă satul românesc în momentul de față, că este foarte îmbătrânit, am spus-o și în trecut până s-apară această reformă -, nu știu dacă avem capacitatea necesară de a asigura aceleași servicii de calitate cetățenilor din orice colț al localității nou înființate”, a mai precizat Marius Oprescu.
Drăgănești-Olt, pe lista localităților vizate
Orașul Drăgănești-Olt ar putea fi una dintre localitățile afectate de reformă. La ultimul recensământ, populația orașului a fost de aproximativ 9.700 de locuitori, însă primarul Marian Tudorică susține că numărul real ar fi de 11.000, ceea ce arată cât de importante sunt datele folosite în analize.
Localitatea figurează ca oraș de aproape 60 de ani, din 1968, odată cu alipirea satului Comani la Drăgănești, în urma reformei administrative de atunci. În 2026 s-au împlinit 500 de ani de la prima atestare documentară a localității, care devenise comună în 1864. Între 1950 și 1968 a fost reședință de raion, perioadă în care s-au dezvoltat primele instituții administrative și culturale importante. După 1989 a urmat declinul: filatura de bumbac și fabrica de zahăr, cele mai mari obiective industriale, au dispărut, iar în 2011 s-a închis și spitalul orășenesc. Astăzi, locurile de muncă sunt extrem de puține, iar mulți locuitori fac naveta la Slatina, în alte zone ale țării sau în străinătate.
Primarul Marian Tudorică nu vede cu ochi buni perspectiva retrogradării la statut de comună. „Mi-e teamă că n-o fac. E greu să facă chestia asta. E greu. O să fie nemulțumire și de-o parte și de cealaltă. Nu o să fie ușor. Noi avem 11.000 de locuitori. Nu știu de unde au luat în baza de date 9.700, poate la recensământ, dar noi la Evidența Populației avem 11.000 și ceva de locuitori. Așa că la momentul ăsta ce pot să zic? Așteptăm ceva oficial”, a declarat primarul, pentru „Adevărul”.
Edilul spune că atât retrogradarea la comună, cât și alipirea altor localități la oraș sunt dificil de pus în practică. Recunoaște că în trecut statutul de comună ar fi facilitat accesarea fondurilor europene, când existau mai multe axe de finanțare pentru mediul rural, însă acele vremuri au trecut. „Ce să vă zic, acum, dacă avem trei, patru, cinci blocuri, avem și noi societăți, avem magazine și toate cele, să retrogradăm la comună nu știu dacă ar fi bine pentru noi. Vedem, poate ne înțelegem cu comunele limitrofe și facem un holding mare la Drăgănești. Dacă nu, statut de comună, nu-i problemă. Pentru mine chiar nu-i problemă, că, v-am zis, fondurile se pot atrage mult mai ușor”, a mai spus primarul.
Tudorică amintește că fondurile pentru rural au acoperit și drumuri de câmp, în vreme ce orașul nu și-a putut moderniza propriile drumuri urbane. Bugetele locale și naționale sunt insuficiente, iar puținii bani adunați au mers spre cofinanțarea proiectelor europene deja accesate. Din taxe și impozite, Drăgănești-Olt încasează doar 60% din ce ar trebui, restul rămânând sub formă de titluri executorii. „Avem stive de titluri executorii, somații, dosare de popriri la bănci și toate cele. Dar omul, dacă nu are bani, de unde să-i dea?! Cred că n-ar fi cineva care să aibă bani în buzunar și să nu vină să îi dea”, mai spune primarul.
Pe teritoriul orașului funcționează câteva societăți agricole cu mii de hectare în exploatare, o croitorie, stația de Ambulanță, cabinete medicale arondate Spitalului Județean Slatina, un centru medical de permanență și o agenție bancară, însă numărul angajaților rămâne redus. „E greu, dar nu imposibil de făcut treabă în oraș”, adaugă primarul. Orașul are în continuare arondat satul Comani, mențiune care apare și în actele de identitate ale locuitorilor.
Revenind la controversa privind populația, primarul insistă că numărul real depășește 11.000. „9.700, asta este făcut atunci, în 2024, în recensământ. Dacă nu i-a găsit acasă pe cei care erau plecați în Italia pentru o lună, asta nu înseamnă că nu sunt locuitori ai orașului Drăgănești. Eu îi găsesc pe ăia 300, ca să fie 10.000 de locuitori, mă duc după ei în Italia și-i aduc, nu-i problemă”, spune Tudorică, pe jumătate în glumă. Explică reticența față de retrogradare prin lipsa de rezultate a comunelor din zonă: „E greu să cobori de la statutul de oraș la statutul de comună. Că nici la comună nu fug câinii cu covrigi în coadă. Uitați-vă la comunele astea ce au făcut, cu ce au dat înainte. Cu nimic. Îți dau fonduri ca să facem drumurile pe câmp. Lasă, că le facem și din pământ. Punem grederul la treabă și le facem din pământ, nu ne trebuie drum peste câmp. Noi să circulăm bine pe ăstea pe care le avem între noi, între localități. Dați-mi o comună din Olt care e dezvoltată și a putut să atragă fonduri la rural”.
Nici alipirea comunelor vecine – Dăneasa, Mărunței, Stoicănești și, peste Olt, Fărcașele – nu i se pare o soluție atractivă. Primarul subliniază diferența de taxare: un locuitor din Drăgănești-Olt plătește 230 de lei impozit pe hectar, în timp ce unul din Stoicănești plătește mai puțin de jumătate. „Îi convine celui din Stoicănești să-l dăm de Drăgănești, să-l facem cartier, ce ziceți?”, întreabă retoric edilul. „Ce aș putea să-i spun unui om de la comună? Că pot să-i fac multe și de toate, mai puțin drumuri și loc de muncă?”, adaugă el, dând exemplul tinerilor din oraș care fie fac naveta zeci de kilometri la Slatina, fie se întorc acasă doar ocazional din alte zone ale țării.
„Unii chiar sunt plecați de câțiva ani în străinătate: Italia, Spania, Germania, chiar și Franța. Și restul care au mai rămas acasă și au părinți care sunt bolnavi, care chiar necesită să stea lângă ei, lucrează pe la Slatina. Alții prin construcții. La Drăgănești n-ai cum să găsești loc de muncă, pentru că nu e nimic industrializat. Tot ce a fost, filatura de bumbac, fabrica de zahăr, s-au dus demult. Punctul forte era filatura la Drăgănești, lucrau 700-800 de femei. La fabrica de zahăr, la fel, la secția SMA… Acum mai sunt pe la societățile acestea agricole, dar foarte puțini. Sunt 7-8-10 băieți care muncesc în agricultură la câte o societate agricolă. Mai lucrează în construcții, mai fac naveta la București, vin vineri seara acasă”, a mai spus primarul.
Întrebat despre șansele reale ca reforma să se întâmple, Tudorică se arată sceptic. „Ascultați-mă, e o vâlvă, să ne distragă atenția. (…) Vă spun eu că nu se va face nimic, din experiența pe care o am”, a conchis el.
Potcoava, cel mai mic oraș din Olt
Potcoava este cel mai mic oraș din județul Olt, cu o populație sub 5.500 de locuitori la ultimul recensământ. Localitatea a primit rang de oraș în 2004, iar la câțiva ani după aceea, fostul primar punea deja problema revenirii la statutul de comună, din cauza accesului mai facil la fonduri europene pentru mediul rural. După peste 20 de ani, actualul primar, Manuel Enăchioaia, spune că pierderea titulaturii de oraș nu ar fi o tragedie, mai ales că locuitorii plătesc deja taxe și impozite apropiate de nivelul celor din mediul rural.
Primarul se arată sceptic și față de o eventuală alipire a comunelor vecine la Potcoava. „Mi-e greu să cred că vor vrea comunele de lângă mine să vină să se unească cu Potcoava, că fiecare încearcă să se salveze cât mai pot, adică mai bine se unesc între ele și fac o comună. Retrogradăm la comună și gata, ce e? Că doar comună am fost. Ce, ne-am învățat oraș și ne e bine rău? (…) Nu am nicio treabă eu și cred că cetățenii se bucură. Am avut și până acum cele mai mici impozite de oraș, la oraș de gradul 3. Sunt impozite ca la o comună mare. Eu vă spun că nu se schimbă nimic, decât statutul. A, ba da. Mai pierdem noi la salarii un pic. Lasă, că nu murim!”, a mai spus Enăchioaia.
Gradul de încasare a taxelor și impozitelor în Potcoava este de aproximativ 64%. Primarul explică faptul că s-au făcut popriri, iar tot mai mulți oameni lucrează legal, astfel încât li se pot face rețineri, ceea ce compensează nivelul scăzut al impozitelor printr-o colectare mai bună.
Enăchioaia spune că nu găsește niciun avantaj concret al statutului de oraș, pe care Potcoava îl are de 22 de ani, pentru că problemele sunt similare și la comună, și la oraș. În acest moment, cea mai mare presiune bugetară vine din plata însoțitorilor persoanelor cu handicap, peste 190 la nivelul localității; cum statul nu și-a achitat partea pentru ultima lună, primăria a putut plăti doar jumătate din suma datorată. Sunt cheltuieli care vor rămâne neschimbate, indiferent de statutul localității.
Întrebat dacă cetățenii ar trebui consultați direct, primarul spune că ar fi corect așa, dar se așteaptă la păreri împărțite și consideră că o simplă schimbare de statut nu ar aduce transformări reale în viața oamenilor, motiv pentru care un referendum pe acest subiect abia s-ar justifica financiar.
AOR așteaptă un draft oficial
Cătălin Rotea, primarul orașului Balș și membru supleant în Consiliul Director al Asociației Orașelor din România (AOR) pentru mandatul 2025-2028, a fost contactat pentru a afla ce scenarii analizează organizația. Potrivit acestuia, Comitetul Director al AOR urmează să se întrunească la începutul săptămânii viitoare pentru a discuta și acest subiect. „N-am primit nimic oficial. Comitetul Director al AOR se convoacă luni și marți, după ședință vedem ce va fi”, a declarat Rotea.
