Remus Borza, administratorul judiciar al STB, propune majorarea tarifului unei călătorii de 90 de minute de la 3 la 5 lei. El invocă PIB-ul ridicat al Capitalei și prețurile din Cluj, menționând inclusiv pensionarii cu venituri mari. Ciprian Ciucu spune că va susține scumpirea doar dacă STB începe o restructurare serioasă, însoțită de un plan credibil.
Remus Borza, administratorul judiciar al Societății de Transport București, consideră că noul preț de 5 lei ar reflecta mai bine realitatea economică actuală. „Unii pot băga mâna în buzunar să scoată 3-5 lei”, a spus Borza.
Scumpirea este justificată de Borza prin creșterea costurilor cu energia, combustibilul, inflația și salariile. Administratorul judiciar a comparat tariful propus, de 5 lei pentru 90 de minute, cu cel practicat la Cluj, de 7 lei pentru 60 de minute.
„N-am făcut niciun secret și am dat nu întâmplător exemplele. Mi se pare un 5 lei mai mult decât rezonabil și de bun-simț. La creșterile galopante pe zona de energie, pe zona de combustibil, pe inflație și pe salariu minim. Vă spuneam, dădeam exemplu Cluj, 7 lei, titlu de călătorie valabil 60 de minute. La noi ar fi 5 lei, valabil 90 de minute. (…) Nu ne îmbogățim cu 3 lei și nu o să ne îmbogățim nici cu 5 lei. (…) Deci nu mai e sustenabil acest tarif de 3 lei. Trebuie să înțeleagă toată lumea”, a declarat Borza.
Argumentul PIB-ului și al pensiilor speciale
Borza a invocat un PIB pe locuitor al Capitalei de 61.000 de euro, de trei ori peste media națională, ca argument pentru majorarea tarifului. El a afirmat că pensionarii cu venituri mari își pot permite să plătească pentru transportul public.
„Suntem un oraș cu 61.000 pe capita, 61.000 de euro, de trei ori mai mare decât media la nivel național. Deci unii ar putea să bage mâna în buzunar, să scoată 3 sau 5 lei sau cât o hotărî Consiliul General. La fel și cu gratuitățile. Pensionari cu pensii în plată 10, 20, 30 de mii, că știți că avem pensii speciale și cu 50.000 de lei, cred că poate să scoată bănuțul, mai ales că suntem decenți cu prețurile”, a declarat Borza.
Ciprian Ciucu a reacționat la propunerea privind gratuitățile pentru pensionari, spunând că o va analiza. Primarul a dat asigurări că orice schimbare va ține cont de interesele acestei categorii: „Vom evalua propunerea pe care o face, dar va fi o propunere corectă pentru pensionari”.
Condițiile puse de Ciucu pentru majorare
Majorarea tarifelor a fost cerută anterior de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București–Ilfov și aprobată de Adunarea Generală a Acționarilor STB, a amintit Ciucu. Primarul analizează propunerea și spune că va ține cont de un studiu privind suportabilitatea prețurilor pentru călători.
„Voi fi de acord cu creșterea biletului doar în momentul în care o să văd că începe o restructurare semnificativă. Și dacă văd și voi fi convins prin planul pe care îl va depune că da, (…) STB-ul poate fi salvat, atunci la un moment dat ne vom gândi dacă vom crește tariful. Dar cât? Nu știu, să vedem. (…) Există un studiu de suportabilitate”, a declarat Ciucu.
Ciucu a mai spus că un profit de 3% nu ar fi suficient pentru ca STB să-și achite datoriile. El a precizat că Primăria Capitalei este cea care finanțează investițiile în infrastructură și achiziția mijloacelor de transport. Decizia privind majorarea tarifului va fi luată abia după primirea documentelor oficiale.
Insolvența, „un exemplu de reformă”
Tot astăzi, Borza a declarat că insolvența STB poate deveni un model de reformare pentru o companie de stat. „Insolvenţa STB va face istorie în sensul că va demonstra faptul că şi o companie de stat, care administrează un monopol, poate să genereze încredere, stabilitate şi profit dacă este administrată corect şi de o manieră responsabilă. Lucrurile astea se vor întâmpla. (…) Împreună vom fi martori ai acestei transformări, aş putea spune, radicale, a unei companii indiscutabil strategice pentru Bucureşti şi pentru bucureşteni şi o companie indiscutabil identitară. La momentul P0, 8 septembrie 2026, asta este poza”, a spus Borza.
Potrivit lui Borza, negocierile au fost purtate cu sindicatul care numără peste 8.000 de membri. Compania are peste 10.000 de posturi și un fond lunar de salarii de 106 milioane de lei. Administratorul judiciar a mai arătat că aproape 4.900 de angajați sunt rude, dintre care aproximativ 1.400 sunt soț și soție.
„Am văzut diverse luări de poziţie ale unor lideri de sindicat pe care o parte a presei le cultivă, doar atâta vreau să spun. Sigur, dreptul la opinie este unanim recunoscut şi garantat, doar că n-au nicio reprezentativitate acei lideri de sindicat, sigur, în spate au şi ei probabil 100-150 de salariaţi. Noi toate negocierile şi pe contractul colectiv de muncă şi pe acel process (…) le-am purtat şi într-un acord, într-un consens cu sindicatul reprezentativ care are peste 8.000 de membri, din cei aproape 10.000 de salariaţi”, a spus Borza. Acesta a precizat că la momentul negocierii, fondul de salarii era de 106 milioane de lei pe lună, adică peste 1,2 miliarde de lei anual, pentru 10.137 de posturi.
„STB este o societate de familie. Nu aș vrea să spun o societate a clanurilor, pentru că iar o să fiu interpretat. 4.876 sunt rude, dintre care vreo 1.400 soț și soție. Sunt peste 30 de familii, fiecare având peste 10 membri angajați ai STB. Avem un fruntaș la capitolul acesta, cu 20 de salariați”, a spus Borza.
Sporuri tăiate și economii de zeci de milioane
Salariul mediu brut la STB este de 10.700 de lei, a precizat administratorul judiciar, care a mai spus că societatea avea 36 de sporuri. Reducerea salariilor compensatorii și a sporurilor a adus economii de 57 de milioane de lei, potrivit lui Borza.
„Pe vechiul contract colectiv de muncă aveam între 16 şi 20 de salarii compensatorii, le-am adus între 2 şi 4, în funcţie de vechime. Deci dacă am fi avut acum în vigoare contractul colectiv de muncă, ar fi trebuit să plătim undeva între 160.000 şi 200.000 de lei salarii compensatorii. Ne trecea orice idee de a mai face restructurare de personal, pentru că evident nu făcea sens din punct de vedere financiar. De la 36 de sporuri, am ajuns la 32, aici este impactul, 25 de milioane de lei economie, la salariile compensatorii impactul în economie este de 32 de milioane de lei”, a mai afirmat Borza.
Borza a spus că STB a eliminat un spor plătit șoferilor pentru verificarea vehiculelor înainte de plecare, care costa 2 milioane de lei lunar. Potrivit acestuia, sporurile ajungeau să reprezinte peste 60% din veniturile unor șoferi, ale căror salarii brute urcau la 25.000-30.000 de lei.
„Conducătorii auto au foarte multe sporuri, aceste sporuri înseamnă peste 60% din total venit salarial, cu alte cuvinte salariul de încadrare reprezintă mai puţin de 40% şi toate aceste sporuri adunate fac că anumite luni, anumiţi şoferi să aibă salarii brute de peste 25, chiar 30 de mii de lei. Acesta este un spor artificial, ca multe alte sporuri, care constă în inspecţia fizică a vehiculului, dacă mai are roţi, dacă mai are oglinzi, dacă are cheia în contact. Uite cum dădeam 2 milioane de lei pe lună, pe nişte obligaţii, până la urmă, cât se poate de fireşti, şi noi când ieşim dimineaţa de acasă, ne uităm dacă mai avem cauciucuri, dacă mai avem ştergătoare, dacă mai avem oglinzi”, a declarat Borza.
Administratorul judiciar a criticat și numărul de zile de concediu medical prevăzut în vechiul contract colectiv de muncă. „După cum vedeţi, între 25 şi 33 de zile de concediu medical pe vechiul contract colectiv de muncă, în condiţiile în care Codul Muncii prevede 20 de zile de concediu medical, sunt anumite categorii profesionale de la STB care mai primesc un bonus de 5-7 zile la cele 33 de zile, astfel încât ajungeam la 40 de zile de concediu de odihnă, zile lucrătoare care înseamnă peste 60 de zile calendaristice”, spune Borza.
Contractul colectiv, cauza insolvenței
Borza consideră că acest contract a contribuit la insolvența STB, fondul de salarii ajungând la 81% din venituri. El a afirmat că „contractul colectiv de muncă a fost identificat ca principală cauză a insolvenţei sau stării de incapacitate de plată pentru că are o pondere foarte mare fondul de salarii, în total venituri astfel că, la 10 luni, de exemplu, anul ăsta, ponderea este de 81% din total venituri”.
Pentru că reducerea salariilor este greu de pus în practică, restructurarea vizează în principal personalul, a explicat Borza. STB a desființat 919 posturi vacante și a emis preavize pentru 796 de angajați.
Administratorul judiciar a criticat și activitatea uzinei URAC, care ar fi realizat doar 39% din producția planificată în 10 luni. Potrivit lui Borza, 70% dintre reparații sunt externalizate către firme private, iar STB nu are nici autorizație RAR pentru repararea motoarelor și a cutiilor de viteze.
„Am descins acum trei săptămâni, la ora 9:30, pentru că am zis să nu îi luăm pe nepusă masă. Din vreo 500 de mari meșteri de la URAC, nu era unul la bancul de lucru. (…) Pe 20 ianuarie, băieții de la Corpul de Control s-au dus la URAC. 68 de mușterii… muci. Vreo 30 au plecat când au văzut că vine potera, au fugit. Au sărit gardul… Au venit și a doua zi. Au mai prins 51”, a povestit Borza.
El a adăugat că STB administrează cel mai mare parc de vehicule din București, dar nu are autorizația necesară pentru reparații majore. „Adică suntem societatea care administrează cel mai mare parc de vehicule din București, dar noi nu avem autorizație RAR să reparăm motoare, cutii de viteze. Dar ce facem? Dăm cu vaselină, verificăm un contactor, mai strângem cu cheia o șaibă. Asta fac 1.500 de specialiști în reparații. Nu au obiectul muncii. De ce? Pentru că trebuie să trăiască și gura privaților. Este și motivul pentru care, în medie, avem trei-patru tamponări în fiecare zi, în incinta autobazelor, la manevră de plecare de pe loc sau parcare, ca să dăm de lucru și firmelor cu parbrize. La noi se sparg trei-patru parbrize în fiecare zi, ca să le ducem la privat, să schimbe parbrizele”, a susținut administratorul judiciar.
