Fostul președinte Traian Băsescu spune că reforma administrativ-teritorială a devenit o necesitate pentru România și trebuie impusă de Guvern, nu lăsată la comasări voluntare. Invitat la TVR1, el a susținut varianta celor opt regiuni plus două, propusă inițial de Emil Boc, și a cerut ca procesul să fie dublat obligatoriu de digitalizarea administrației.
Traian Băsescu a vorbit despre reorganizarea teritorială la emisiunea „Dialoguri Libere”, de la TVR1. El consideră că actuala guvernare nu a comis până acum greșeli majore, dar nici nu a trecut la fapte concrete. Fostul șef al statului așteaptă măsuri de restructurare a economiei și a aparatului bugetar în perioada următoare.
Despre reforma administrativă pusă pe masă de PSD, Băsescu a transmis un avertisment dur. „Dacă o fac așa cum au început-o, mai bine se opresc”, a declarat acesta, insistând că procesul trebuie pornit de la nivel central și coordonat direct de Guvern.
Varianta cu opt regiuni plus două
Fostul președinte susține că țara are nevoie de regiuni extinse, care să poată administra proiecte de infrastructură ce depășesc granițele unui singur județ. El a indicat ca soluție potrivită modelul celor opt regiuni plus două, Harghita și Covasna, pe motiv că ar rezolva deopotrivă chestiuni administrative și particularitățile comunităților locale.
„Cea mai bună variantă este cea emisă de Boc, cu 8 plus 2 regiuni. Harghita și Covasna, ca să le spunem. Rezolvă și problema maghiară și rezolvă și o problemă de dimensiune a regiunilor, pentru că 15 rămân tot prea mici.”
O astfel de structură, a explicat Băsescu, ar face posibilă organizarea de licitații comune pentru proiectele regionale. Asta ar scădea costurile și birocrația generate acum de procedurile separate, derulate județ cu județ. Reorganizarea ar reduce totodată aparatul bugetar, iar o parte din personalul disponibilizat ar putea fi preluat de economia reală.
Interesele electorale, principalul blocaj
Întrebat de ce o asemenea reformă nu s-a făcut până acum, Băsescu a pus lucrurile pe seama intereselor electorale ale partidelor, care nu au vrut să-și afecteze structurile locale de putere. Potrivit lui, formațiunile aflate la guvernare nu au avut niciun motiv să reducă numărul primarilor și al președinților de consilii județene. Fostul președinte a amintit și de opoziția UDMR, formațiune pe care o acuză că a blocat în trecut negocierile politice pe acest subiect.
Cu toate acestea, Băsescu crede că presiunea actualei crize economice ar putea împinge partidele, în special PSD, spre acceptarea unei reforme ample.
În opinia sa, procesul nu trebuie să se transforme într-o negociere fără sfârșit între liderii locali, ci trebuie asumat direct de Guvern. Fostul șef al statului a susținut că deciziile ferme, inclusiv prin ordonanță de urgență, sunt necesare pentru a evita disputele legate de amplasarea instituțiilor și de delimitarea noilor structuri administrative.
„Cine va face reforma administrativă va rămâne în istoria României”, a afirmat Traian Băsescu, subliniind greutatea politică și administrativă a unei asemenea decizii.
Digitalizarea, condiție obligatorie
Fostul președinte a insistat și asupra digitalizării administrației publice, pe care o consideră un pas premergător reorganizării teritoriale. În opinia lui, bazele de date trebuie integrate și instituțiile din viitoarele regiuni interconectate înainte ca județele să fie comasate.
El a explicat că oamenii nu trebuie puși în situația de a parcurge distanțe mari pentru a obține documente sau adeverințe după comasarea județelor. Serviciile de permise și structurile de circulație, a precizat Băsescu, ar trebui să funcționeze pe sisteme informatice comune.
„Digitalizarea este condiție esențială ca să reușească acest proiect, dacă nu, nu”, a concluzionat Traian Băsescu.
Ce propune grupul de lucru al PSD
Vicepreședintele PSD Dragoș Benea, care coordonează grupul de lucru pregătit pentru această reformă, a precizat că reorganizarea nu se va opri la comasarea comunelor, ci va include și actualele județe.
O simulare realizată după modelul Curților de Apel arată că 26 dintre cele 41 de județe actuale ar putea dispărea ca unități administrative distincte, iar țara ar rămâne cu 15 centre administrative.
Printre județele care și-ar păstra statutul de centre regionale s-ar afla Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași și Suceava, alături de Cluj, Brașov, Argeș și București. Brăila ar fi integrată într-o structură mai amplă, împreună cu Galați și Vrancea, cu centrul administrativ la Galați. Alte județe vizate de comasare sunt Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț.
În sud-vestul țării, Doljul ar urma să devină centrul administrativ principal al unei regiuni formate din actualele județe Olt, Gorj și Mehedinți. În sud-est, Constanța ar putea prelua Tulcea, iar Prahova ar putea coordona o regiune care să cuprindă Buzău și Dâmbovița. În Transilvania, Alba, Mureș și Cluj și-ar păstra statutul de centre administrative, în timp ce în Moldova, Bacău, Iași și Suceava ar deveni centre regionale prin comasarea județelor vecine.
Un alt scenariu discutat în cadrul reformei vizează Capitala: desființarea Primăriei Generale a Municipiului București, cu păstrarea primăriilor de sector, care ar urma să preia atribuțiile actualei administrații municipale.
