Comisia Europeană a aprobat parțial cererea de plată numărul 5 din PNRR, în valoare de 2,67 miliarde de euro. România a bifat 34 din 37 de jaloane și 35 din 38 de ținte, însă evaluarea a fost suspendată pentru alte 6 obiective. Țara va putea încasa doar suma aferentă obiectivelor validate.
Cererea de plată vizează reforme și investiții în mai multe domenii esențiale. Printre acestea se numără gestionarea apei, a deșeurilor și a pădurilor, transporturile și energia, administrația fiscală, sănătatea și protecția socială.
Pe lista măsurilor se mai regăsesc digitalizarea, cercetarea, educația, mediul de afaceri și eficientizarea deciziilor la nivel guvernamental.
Comisia Europeană a explicat, într-un comunicat de presă, miza acestei cereri de plată. „Acest lucru reprezintă un pas important în punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor legate de această cerere de plată, care vizează gestionarea apei, a deșeurilor și a pădurilor, decarbonizarea transporturilor și a sectorului energetic, administrația fiscală, competențele în domeniul sănătății și sectorul social”, a transmis instituția europeană. Comisia a adăugat că aceste măsuri urmăresc și consolidarea procesului decizional guvernamental, digitalizarea, stimularea cercetării și a mediului de afaceri, dar și sprijinirea sistemului de învățământ.
Internet rural și tranziție verde
Una dintre măsurile incluse în cererea de plată privește extinderea accesului la internet de mare viteză în sute de sate. Este vorba în special despre zonele rurale, acolo unde operatorii nu aveau suficiente motive comerciale pentru a investi.
O altă măsură importantă din pachet vizează reducerea emisiilor de carbon în sectoarele transporturilor și energiei, pentru accelerarea trecerii către o economie mai puțin poluantă.
Printre acțiunile concrete se numără achiziția de vehicule nepoluante pentru instituțiile publice și scoaterea din uz a mașinilor vechi și poluante. La acestea se adaugă reducerea dependenței de centralele pe combustibili fosili, prin dezvoltarea producției de energie din surse regenerabile. Pachetul de măsuri include și modernizarea infrastructurii digitale a universităților, precum și extinderea accesului la serviciile fiscale online și a utilizării acestora.
Șase obiective rămase în evaluare
Comisia Europeană a precizat că nu a putut confirma, pentru moment, îndeplinirea corespunzătoare a unor jaloane și ținte din PNRR.
Procedura îi oferă României posibilitatea de a aduce explicații suplimentare pentru obiectivele considerate neîndeplinite. Țara poate, în același timp, să încaseze partea din sumă aferentă jaloanelor și țintelor deja validate de Comisie. Plata efectivă nu se poate face însă decât după avizul Comitetului Economic și Financiar și aprobarea deciziei de către Comisia Europeană.
Comisia urmează să transmită României motivele pentru care unele obiective au fost considerate neîndeplinite. Autoritățile române vor avea la dispoziție 2 luni pentru a răspunde.
Dacă, după analizarea răspunsurilor, Comisia Europeană va menține concluzia că anumite obiective nu au fost îndeplinite, suma aferentă acestor jaloane și ținte va fi scăzută din cele 2,67 miliarde de euro.
