O investiție de 100.000 de euro făcută de municipalitatea din Oradea într-o aplicație de inteligență artificială pentru Spitalul Județean Bihor nu a produs rezultatele promise, după doi ani de la lansare. Chatbot-ul destinat pacienților oferă informații eronate, iar modulele pentru medici și conducerea spitalului nu funcționează complet. Investigația aparține publicației Bihoreanul.
Proiectul Zenaios a fost dezvoltat de o companie asociată cu milionarul american George Haber și medicul Horea Timiș. Lansat în 2024, acesta a fost prezentat drept o soluție menită să modernizeze activitatea Spitalului Județean Bihor. Aplicația urma să cuprindă trei componente: un asistent virtual pentru pacienți, un instrument de sprijin pentru personalul medical și un modul de analiză pentru managementul unității.
Chatbot-ul Zena, disponibil pe site-ul spitalului, reprezintă componenta centrală a proiectului dedicată pacienților. El ar fi trebuit să ofere informații despre programări, consultații, investigații și diverse afecțiuni.
Erori descoperite de jurnaliști
Testele făcute de jurnaliștii de la Bihoreanul au arătat mai multe probleme. La o cerere concretă privind programarea la Chirurgie, chatbot-ul a răspuns inițial doar cu un link către pagina de programări online și cu numărul centralei spitalului.
Aplicația a dat și informații greșite despre conducerea unor secții. Întrebată cine conduce secția de Urologie, Zena a indicat numele medicului Crenguța Oncu, deși funcția este ocupată de medicul Bogdan Feciche. După ce publicația a cerut explicații dezvoltatorilor, chatbot-ul a fost modificat: acum răspunde că nu cunoaște numele șefului de secție.
Nici celelalte componente ale proiectului nu au ajuns la nivelul promis. În secțiile incluse în proiectul-pilot, aplicația adună informații, însă nu oferă încă răspunsuri utile personalului medical. Modulul destinat conducerii spitalului nu este folosit.
Finanțare sub formă de împrumut
Banii au fost acordați în noiembrie 2024 prin asociația Make IT in Oradea, care susține proiecte din domeniul tehnologiei. Potrivit investigației, suma nu a reprezentat o achiziție directă a aplicației, ci un împrumut acordat companiei Zenaios SRL, convertibil ulterior în participații. Dacă această conversie nu are loc, firma trebuie să returneze banii, cu dobândă.
Datele financiare citate de publicație arată că societatea a avut anul trecut o cifră de afaceri zero, un singur angajat, o pierdere de 20.898 de lei și datorii totale de 817.455 de lei. În plus, firma românească Zenaios SRL nu deține aplicația, ci doar o licență de utilizare – drepturile asupra produsului aparțin companiei americane Zenaios Inc., controlată de George Haber.
Asociația Make IT in Oradea a precizat că proiectul se află în dezvoltare activă și că primește rapoarte trimestriale de la companie. Reprezentanții asociației nu au oferit însă date concrete despre numărul pacienților ajutați, timpul economisit de personal sau reducerea cheltuielilor spitalului.
Extindere la Timișoara
Compania a demarat între timp colaborări cu Spitalul Județean „Pius Brînzeu” și Spitalul de Copii „Louis Țurcanu” din Timișoara. Horea Timiș a declarat pentru Bihoreanul că proiectul a pornit de la Oradea, dar a fost extins ulterior la Timișoara, unde ar fi fost dezvoltat la o scară mai mare.
Potrivit acestuia, contractele cu cele două spitale din Timișoara au o valoare de aproximativ 150.000 de euro. Dezvoltatorul a promis că aplicația Zena va reveni și la Oradea, cu funcționalități îmbunătățite, posibil în luna decembrie.
Managerul Spitalului Județean Bihor, Gheorghe Carp, a recunoscut că rezultatele parteneriatului nu sunt încă vizibile. El a declarat că va fi mulțumit de proiect atunci când va putea vedea efectele concrete ale investiției.
Investigația Bihoreanul mai semnalează probleme generale de digitalizare la spitalul orădean. Modulul online pentru accesarea rezultatelor analizelor nu funcționează corespunzător, iar dosarul medical virtual al pacienților se află încă în lucru.
