Fostul premier Ilie Bolojan susține că PSD obișnuiește să amâne punerea în practică a promisiunilor, exact cum procedează cu eșalonarea datoriilor. El avertizează că, dacă guvernanții continuă pe aceeași linie, românii vor da din nou un „vot penalizator puternic”. Totuși, Bolojan spune că PNL nu va bloca proiectele bune ale actualului guvern, indiferent cine le propune.
Ilie Bolojan a vorbit la Digi24 despre modul în care PSD gestionează promisiunile politice, comparându-l cu modul în care partidul tratează datoriile publice. „PSD e obișnuit ca așa cum eșalonează datoriile, cum le rostogolești, să rostogălească și promisiunile. Nu e prima dată când fac asta”, a spus fostul premier.
El a adăugat că toate angajamentele asumate de social-democrați au fost amânate în speranța că oamenii le vor uita. Bolojan a atras atenția că acest tipar s-a văzut deja în „votul antisistem pe care l-au dat românii”, iar dacă guvernanții continuă la fel, electoratul riscă să se trezească cu un nou vot de sancțiune.
Fostul premier a precizat însă că PNL nu va face obstrucție proiectelor bune, indiferent de la cine vin. „Dacă orice guvern, inclusiv acest guvern, va veni cu niște lucruri bune, PNL nu le va bloca”, a afirmat el, explicând că liberalii vor contribui atunci când măsurile sunt în folosul țării, pentru că „trebuie să vezi nu cine îl face, ci care este efectul lui”.
„Greaua moștenire”, numită fumigenă
Bolojan a respins ideea unei moșteniri administrative grele, numind-o „prima fumigenă” a discursului public. El a susținut că datele reale arată că nu există facturi neplătite și a amintit că guvernul condus de el a reușit închiderea PNRR.
Fostul premier a oferit un exemplu din perioada mandatului lui Sorin Grindeanu, din 2023 și 2024, când alocarea pentru PNRR era de 5,5 miliarde de lei, însă contractele semnate au ajuns la 19 miliarde. El a explicat că astfel de angajamente contractuale generează ulterior o presiune financiară majoră, inclusiv în domeniul sănătății.
Reducerea numărului de parlamentari, un semnal de corectitudine
Bolojan consideră că micșorarea numărului de parlamentari nu are rolul de a echilibra finanțele statului, ci reprezintă un răspuns firesc la creșterea taxei pe valoarea adăugată impusă cetățenilor. „O reducere a numărului de parlamentari poate fi făcută fără probleme”, a spus el, adăugând că actualul total de peste 460 de parlamentari poate fi redus „fără probleme mult sub 400”, indiferent dacă varianta finală ajunge la 300 și ceva, mai mulți sau mai puțini.
Ca exemplu, Bolojan a amintit că, în timpul guvernării sale, sumele forfetare acordate parlamentarilor au fost tăiate cu 10%, iar alocările către partide au fost reduse cu 20%. El speră ca actualul guvern să prelungească aceste măsuri, subliniind că nu este vorba despre economii uriașe, ci despre un semnal de corectitudine față de cetățeni.
Indexarea pensiilor, o chestiune de protecție socială
Referitor la indexarea pensiilor, Bolojan a explicat că orice indexare presupune identificarea resurselor financiare necesare, însă subiectul ține și de suportabilitate și normalitate. El a amintit că România a trecut prin doi ani în care salariile și pensiile au fost plafonate, deși în anul electoral 2024 acestea au crescut semnificativ, pe fondul a doi ani de inflație pe care, spune el, nu trebuie să îi negăm.
„Indexarea pensiilor este o chestiune de protecție socială, rezonabilă, care trebuie făcută”, a afirmat fostul premier. El a adăugat că direcția corectă pentru perioada următoare nu este creșterea taxelor și impozitelor, ci reducerea cheltuielilor statului, pe care o consideră o necesitate.
Bolojan a mai spus că retorica actualilor guvernanți s-a schimbat față de perioada în care au fost luate anumite măsuri. El a menționat că, în această perioadă, urmează să fie încasată tranșa numărul 5 din PNRR, cu excepția sumelor pierdute din cauza PSD, care nu a votat legea salarizării unitare, considerând-o o lege proastă.
Fostul premier a subliniat că acum se discută din nou despre adoptarea legii salarizării unitare, aceasta fiind un obiectiv pentru Guvernul de la București. El a pus sub semnul întrebării dacă, după pierderea a 770 de milioane, varianta care va fi propusă acum va fi mai bună decât cea inițiată de el.
