Bulgaria a urcat pe primul loc la nivel mondial în stocarea energiei solare, cu 77% din producția suplimentară transferată către alte ore. România înregistrează creșteri în regenerabile, dar întâmpină dificultăți în dezvoltarea capacităților de stocare, mai ales în contextul opririi centralei de la Cernavodă.
Bulgaria a devenit lider mondial în stocarea energiei solare, conform unui raport Ember. În 2025, țara a instalat 3 GWh de capacitate de stocare, ajungând la 8,6 GWh în mai 2026. Această capacitate permite transferul a 77% din producția solară suplimentară către alte intervale orare.
Această evoluție rapidă a fost posibilă datorită finanțărilor de stat și simplificării procedurilor de autorizare. Potrivit Ember, Bulgaria a înregistrat cea mai amplă transformare în utilizarea energiei solare.
În 2023, energia solară nu acoperea consumul de seară, dar trei ani mai târziu, stocarea în baterii a acoperit 24% din necesarul de seară. Pe parcursul nopții, energia solară stocată a reprezentat 10% din consumul total de electricitate.
La nivel global, California și Chile au făcut progrese similare. California și-a crescut ponderea energiei solare în consumul de seară de la 6,8% la peste 25% într-un an. În Chile, energia solară stocată acoperă peste 10% din consumul de seară.
În Uniunea Europeană, capacitatea de stocare a ajuns la 27 GWh în 2025, insuficientă pentru a ține pasul cu liderii globali precum Bulgaria. Se estimează că, până în 2030, capacitatea de stocare europeană ar putea crește de patru ori.
România a făcut progrese în producția de energie regenerabilă, dar stocarea rămâne o provocare. În primele cinci luni din 2026, producția fotovoltaică a crescut cu 584,3 milioane kWh, iar cea eoliană cu 402,2 milioane kWh. Totalul resurselor de energie electrică a crescut cu 1,4%.
Criza energetică s-a accentuat în România din cauza opririi centralei de la Cernavodă, afectată de secetă. În august 2026, ambele reactoare erau oprite, iar România a fost nevoită să importe energie, Bulgaria fiind un furnizor important.
