Românii din categoriile vulnerabile sunt puternic afectați de creșterea prețurilor la energie și alimente. Mai mult, au intrat și mai puțini bani din străinătate, de la românii din diaspora, arată Banca Mondială într-un raport asupra României.
Un război prelungit în Ucraina poate slăbi semnificativ creșterea economică și poate duce la o creștere a sărăciei pe termen scurt.
România a obținut un succes impresionant în termeni de creștere economică în ultimele două decenii, consideră Banca Mondială. Cu toate acestea, șocurile induse de pandemia de COVID-19 și de războiul din Ucraina au scos la iveală vulnerabilitățile structurale ale economiei, inclusiv sărăcia persistentă și disparitățile între regiuni și între zonele urbane și rurale, rigiditățile structurale în piața muncii, slăbiciunile politicii fiscale și constrângerile instituționale semnificative care împiedică utilizarea eficientă a resurselor.
Familiile sărace și vulnerabile au fost afectate în mod disproporționat de creșterea prețurilor la alimente și energie, în ciuda plafonării prețurilor la gaz și electricitate. Recuperarea economică a contribuit la reducerea ponderii populației care trăiește cu mai puțin de 6,85 USD pe zi la prețurile PPP din 2017 la 11,7% în 2022 de la 12,1% în 2021, arată banca Mondială în raport, conform Hotnews.
Provocările cheie pe termen scurt sunt de a limita efectele socio-economice ale conflictului din regiune și ale crizei COVID-19. Presiuni inflaționiste semnificative au dus la înăsprirea politicii monetare, iar dezechilibrele externe crescute se adaugă la presiunile valutare și la aversiunea la risc a piețelor.
Fondurile europene pot fi salvarea
Economia românească a crescut cu 5,8 la sută în primul semestru al anului 2022, susținută de un consum privat puternic, prin de eliminarea treptată a restricțiilor COVID-19, salarii mai mari și un șomaj mai scăzut. Lipsa forței de muncă, dar și inflația ridicată au dus la creșteri ale salariilor, salariile nominale nete crescând cu 12,3% an/an în iunie 2022. Între timp, inflația anuală a crescut la 15% în iulie 2022, presiunile inflaționiste determinând Banca Națională a României să majoreze treptat rata dobânzii de politică monetară
Creșterea prețurilor la alimente și la energie a epuizat puterea reală de cumpărare a gospodăriilor, în special în rândurile celor săraci și vulnerabili. Aproape 90% dintre gospodăriile cu venituri mici au spus că trebuie să sacrifice alte cheltuieli pentru a face față inflației la alimente și energie.
Războiul din Ucraina și perturbările din aprovizionare vor continua să afecteze economiile țărilor în care au plecat să lucreze românii, aceștia reducându-și remitențele. Astfel, în ciuda redresării economice și a ocupării forței de muncă, sărăcia a scăzut într-un ritm modest.
Se estimează că economia România ar putea crește cu 4,6 la sută în 2022, dar estimările sunt supuse unui grad ridicat de incertitudine. O încetinire sau o posibilă recesiune a principalilor parteneri comerciali ar putea afecta creșterea României în 2023.
Perspectivele de creștere depind de mai mulți factori, printre care evoluția crizei COVID-19, dinamica inflației precum și severitatea conflictului din regiune și impactul lui asupra economiei europene (cu care România este puternic integrată).
Capacitatea României de a absorbi fondurile UE va fi esențială pentru un proces de redresare durabil. Fondurile europene ar trebui, de asemenea, să atenueze presiunile fiscale
Pe termen mediu, deficitele fiscale vor rămâne ridicate. Eforturile de consolidare fiscală rămân esențiale și ar trebui să abordeze deficitul structural mare, care necesită reforme în vederea creșterii eficienței cheltuielilor.