Deși disponibilă de peste un an, cartea electronică de identitate nu a fost adoptată pe scară largă. Doar 2,3 milioane de români au ales noul document, ceea ce a dus la pierderea a peste 21 de milioane de euro din PNRR. Situația este agravată de preferința pentru buletinele vechi în anumite județe.
Cartea electronică de identitate a fost lansată la nivel național în martie 2025. Însă, la peste un an de la extinderea programului, doar 2,3 milioane de români au optat pentru noul document. Aceștia reprezintă 92% din cei care și-au făcut sau și-au reînnoit buletinul.
Din cauza numărului redus de beneficiari, România a pierdut peste 21 de milioane de euro din PNRR. Fondurile erau destinate implementării noilor buletine. Buletinele electronice sunt gratuite prin PNRR până în august 2026, după care Guvernul trebuie să găsească alte surse de finanțare.
Cele mai mari preferințe pentru buletinele vechi s-au înregistrat în județele Tulcea, Argeș, Ialomița și Buzău. În Tulcea, 19,14% au ales buletinul simplu, fără cip. Urmează Argeș cu 16,51%, Ialomița cu 16,10% și Buzău cu 15,54%. În București, 8,75% au optat pentru varianta veche.
Proiectul pilot pentru buletinele electronice a început în Cluj în 2021, dar extinderea națională a fost amânată până în 2025. Inițial, ținta era de 5 milioane de cărți electronice emise gratuit, dar a fost redusă la 3,5 milioane, iar ulterior la 2,1 milioane prin PNRR.
Noua variantă a PNRR prevede doar 29,4 milioane de euro pentru CEI, ceea ce înseamnă o pierdere de 57% din finanțarea inițială. România a pierdut peste 40 de milioane de euro din fondurile alocate proiectului.
Problemele de implementare au inclus și echipamente insuficiente pentru citirea noilor acte. Posesorii CEI au întâmpinat dificultăți în relația cu instituțiile care nu dispun de echipamente necesare sau cer documente disponibile deja electronic. Aceste probleme au generat propuneri legislative pentru simplificarea procedurilor administrative.
