Ucraina a renunțat la elicopterele de atac Eurocopter Tiger pe care Australia le-ar fi putut ceda gratuit, în cadrul ajutorului militar. Kievul a calculat că exploatarea lor ar fi fost prea scumpă și complicată, ținând cont de starea tehnică a aparatelor, de piesele de schimb și de costurile de pregătire a personalului.
Ambasadorul Ucrainei în Australia, Vasîl Miroșnicenko, a confirmat decizia într-o declarație pentru publicația specializată Defense Express. Postul public ucrainean Suspilne a relatat ulterior că Kievul a respins aparatele pe care Canberra era dispusă să le ofere fără costuri de achiziție.
Potrivit Defense Express, retragerea solicitării ucrainene a venit după o analiză care a luat în calcul „o întreagă serie de factori”: costul unei ore de zbor, disponibilitatea pieselor de schimb, starea tehnică a elicopterelor și configurația în care acestea ar fi ajuns efectiv în Ucraina.
Deși elicopterele în sine nu ar fi presupus niciun cost de achiziție, introducerea lor în serviciu ar fi cerut cheltuieli consistente pentru întreținere, reparații, piese de schimb și pregătirea piloților și a personalului tehnic. Suspilne precizează că autoritățile australiene erau pregătite să cedeze gratuit aparatele, însă Kievul a considerat prea ridicate costurile legate de exploatare și instruire.
Logistică suplimentară, în plin război
Ucraina are nevoie de aparate de zbor în contextul războiului, dar introducerea unui tip nou de elicopter în flotă ar fi însemnat construirea unui lanț logistic și de mentenanță separat. Forțele ucrainene operează deja numeroase tipuri de tehnică, atât occidentală, cât și sovietică.
Australia a folosit o flotă de 22 de elicoptere Tiger Armed Reconnaissance Helicopter (ARH), cumpărate începând din anii 2000. Armata australiană a încheiat zborurile operaționale cu aceste aparate în septembrie 2026, după aproape două decenii de utilizare, ultimele misiuni fiind efectuate la Darwin, chiar înainte de retragerea definitivă din serviciu.
Canberra trece acum la elicopterele americane AH-64E Apache Guardian. Au fost comandate 29 de aparate, dintre care șase ajunseseră deja în Australia până în mai 2026. Recepția întregii flote este programată să se încheie până la finalul anului 2029. Ministerul australian al Apărării susține oficial că Apache va oferi o putere de foc superioară, capacități mai bune de conectare în rețea și o interoperabilitate sporită cu aliații. Decizia de a alege Apache, luată în 2021, a avut la bază și faptul că era considerată o platformă matură, deja testată, cu riscuri mai mici din punct de vedere al costurilor și al susținerii logistice.
Probleme vechi de mentenanță
Dificultățile legate de întreținerea flotei Tiger australiene sunt cunoscute de ani buni. Australian National Audit Office, instituția supremă de audit a țării, constata încă din 2016 că elicopterele nu ofereau nivelul de capacitate stabilit inițial, aveau costuri de susținere peste estimări și o disponibilitate sub obiectivele fixate de Ministerul Apărării.
Cifrele din raport sunt relevante: în 2015, dintr-o flotă operațională de 16 elicoptere, în medie doar 3,5 aparate erau disponibile la un moment dat pentru serviciu, față de o țintă de 12. Costul unei ore de zbor ajunsese în 2016 la aproximativ 30.335 de dolari australieni, peste obiectivul de 20.000 de dolari australieni, iar media pe termen lung calculată de audit era de circa 39.472 de dolari australieni pe oră de zbor. Raportul arăta că problemele de fiabilitate ale componentelor și constrângerile din lanțul de aprovizionare au dus atât la costuri ridicate, cât și la disponibilitate scăzută.
Până în iunie 2016, Australia plătise circa 921 de milioane de dolari australieni pentru susținerea flotei Tiger, deși valoarea inițială ajustată a contractului pe 15 ani fusese de aproximativ 571 de milioane de dolari. Când a anunțat alegerea Apache, în 2021, guvernul australian a spus explicit că lecțiile desprinse din problemele programului Tiger au cântărit în decizia de a opta pentru o platformă deja matură și testată, menită să reducă riscurile de cost și de calendar.
Interesul Kievului, abandonat
Interesul Ucrainei pentru aceste aparate nu era nou. Ambasadorul Vasîl Miroșnicenko declarase anterior că Kievul ar fi vrut să discute transferul elicopterelor după retragerea lor din serviciul australian. Evaluarea ucraineană s-a schimbat ulterior, iar Defense Express precizează că solicitarea a fost retrasă, fapt confirmat chiar de ambasador. Astfel, perspectiva ca cele 22 de aparate australiene să ajungă în dotarea Forțelor Armate ale Ucrainei pare închisă.
Nu este clar câte dintre cele 22 de elicoptere ar fi putut fi transferate efectiv în stare operațională, iar informațiile publice nu arată că autoritățile australiene ar fi aprobat formal cedarea întregii flote către Kiev.
Australia nu este singura țară care renunță la această platformă. Germania a decis, la rândul ei, să nu mai mizeze pe Tiger pe termen lung și introduce elicopterele ușoare H145M ca soluție intermediară, până la stabilirea viitorului sistem care va prelua rolurile elicopterelor de atac. Bundeswehr a recunoscut că mentenanța Tiger presupune procese complexe, iar ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a prezentat H145M ca soluție de tranziție, pentru perioada în care Germania își redefinește capacitatea de luptă cu elicoptere.
Eurocopter Tiger, numit în prezent Airbus Tiger, este un elicopter de atac cu două motoare, dezvoltat inițial printr-o cooperare franco-germană. Diferite versiuni ale aparatului au intrat în dotarea Franței, Germaniei, Spaniei și Australiei. Elicopterul poate îndeplini misiuni de recunoaștere armată, atac asupra țintelor terestre și sprijin pentru trupele de la sol, însă dimensiunea relativ mică a flotei internaționale a însemnat și un lanț logistic mai restrâns. Auditul australian remarca încă din 2016 că numărul redus de operatori și de aparate existente reprezenta o provocare pentru susținerea pe termen lung a flotei.
