Curtea Constituțională a României ia astăzi o decizie în conflictul dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție privind restanțele salariale ale magistraților, care se ridică la aproape 5 miliarde de lei. Pe aceeași agendă se află și sesizarea lui Sorin Grindeanu legată de ordonanța privind programul SAFE.
Judecătorii constituționali urmează să se pronunțe miercuri asupra cererii depuse de premierul interimar Ilie Bolojan la 2 iulie. Cererea vizează soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în privința plății restanțelor salariale ale magistraților.
Tot miercuri, CCR trebuia să rezolve și sesizarea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, legată de conflictul juridic dintre Guvern și Parlament pe tema ordonanței privind programul SAFE. Pronunțarea în acest dosar a fost însă amânată pentru aceeași dată.
Originea disputei cu ÎCCJ
Cererea lui Bolojan a venit după ce, pe 5 mai, chiar în ziua în care Guvernul său era demis, Curtea de Apel București a dat o sentință prin care obliga Executivul să asigure integral fondurile pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, scadente în 2026. Instanța a precizat că plata trebuie făcută inclusiv prin rectificare bugetară.
Premierul interimar a argumentat că, potrivit Legii 500/2002 privind finanțele publice, elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară țin exclusiv de puterea executivă și de cea legislativă.
Plângerea ÎCCJ și termenele din instanță
Conflictul are rădăcini mai vechi. La sfârșitul lunii martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că a depus plângere prealabilă împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor, nemulțumită de refuzul acestora de a asigura fondurile necesare plății drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale altor categorii profesionale îndreptățite. ÎCCJ a precizat atunci că, dacă plângerea prealabilă nu va fi soluționată favorabil, va sesiza instanța de contencios administrativ.
Așa s-a și întâmplat: ÎCCJ a mers la Curtea de Apel București și a cerut obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde de lei, sumă ce reprezintă restanțe salariale câștigate prin procese, plus penalitățile aferente. Magistrații CAB le-au dat dreptate pe 5 mai, însă Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat decizia cu recurs la instanța supremă.
Instanța supremă a amânat de mai multe ori pronunțarea în acest dosar. Următorul termen stabilit este 8 octombrie 2026.
