Câștigurile românilor se duc pe dobânzi, cel puțin la nivel de stat. Depășim media europeană la sumele date lunar pentru dobânzi la împrumuturile contractate de stat, iar asta înseamnă că aproape 2% din PIB-ul României se duce pe dobânzi, explică un economist șef de la Raiffeisen Bank.
Mai mult, 56% din datoria publică a României este în valută, expusă suplimentar riscului valutar al fluctuației de curs
Un sector bancar mai mic de cinci ori decât media europeană nu poate absorbi datorie de circa 48% din PIB și că doar cu o creştere a ratingului de ţară, nivelul datoriei publice al României poate deveni sustenabil, atrage atenția finanțistul.
Ionuţ Dumitru, economist şef la Raiffeisen Bank, a avertizat la Conferinţele Curs de Guvernare, de la BNR că, în afara bugetelor de venituri şi cheltuieli, de creştere economică sau inflaţie, deficitul bugetar se confruntă cu o nouă constrângere, iar următorii ani vor fi definitorii. Este vorba de nivelul datoriei publice şi de costurile bugetului public cu „întreţinerea” ei.
„Cheltuielile cu dobânzile sunt deja mai mari decât mediile europene. Noi alocăm cam 2% din PIB pentru dobânzi la datoria publică. Alocam în 2018, 2019 circa 1% din PIB”, a declarat Ionuţ Dumitru, citat de Economica și preluat de B1TV.
În plus, spune el, 55-56% din datoria noastră publică este denominată în valută. Sunt două țări în Europa care mai au o pondere mai mare ca a noastră, Bulgaria și Croația, în timp ce Ungaria și Polonia au o proporție mult mai mică 22 și ceva la sută datorie denominată în valută.
„Doar Grecia are un rating mai slab decât noi în Europa. După părerea mea, trebuie obligatoriu să îmbunătățim ratingul de țară pentru că ne va apăsa foarte mult cheltuiala cu dobânzile în ultimii ani”, precizează Ionuţ Dumitru.
