Marcel Boloș a dezvăluit cele trei scenarii pentru reducerea cheltuielilor bugetare, pentru a atinge obiectivele asumate prin PNRR. Sunt investiții care trebuiesc cofinanțate din fonduri proprii, iar „orice demers pe care Guvernul îl face pentru utilizarea chibzuită a banilor înseamnă o perspectivă mai bună pentru implementarea investițiilor și cred că aceste demersuri vor trebui să continue” explică Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
În PNRR este prevăzut faptul că impactul măsurilor luate pentru reducerea cheltuielilor trebuie să fie unul „semnificativ” a amintiți Marcel Boloș, citat de PsNews.
Ministerul Finanțelor publică în transparență marți proiectul de ordonanță de urgență cu măsurile pentru reducerea cheltuielilor bugetare.
„Noi avem propunerea de reducere de cheltuieli la ceea ce înseamnă cheltuielile de funcționare ale ministerului și toate ministerele vor trebui, dacă aceasta va fi măsura care se va aproba în Guvern, să se conformeze acestei decizii. Să vedem care va fi forma finală a acestei decizii pentru folosirea cu chibzuință a banilor și pentru a avea o anumită prioritate în cheltuielile pe care le avem de efectuat din bugetul ministerului. Orice astfel de măsură, și măsurile acestea care se iau, lasă loc pentru ceea ce înseamnă cofinanțările care vin și care sunt necesare pentru implementarea investițiilor, pentru că noi avem un buget de 46 de miliarde pe politica de coeziune, dar din el 16 miliarde sunt pe cofinanțare. Avem, de asemenea, cofinanțări importante în Planul Național de Redresare și Reziliență care, de asemenea, ridică problema cofinanțării.
Deci orice demers pe care Guvernul îl face pentru utilizarea chibzuită a banilor înseamnă o perspectivă mai bună pentru implementarea investițiilor și cred că aceste demersuri vor trebui să continue, inclusiv pentru ceea ce înseamnă reforma salarizării bugetarilor care, de asemenea, este importantă din perspectiva acestui spațiu bugetar de care e nevoie pentru ca investițiile să poată să fie implementate”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
Cele trei scenarii posibile pentru reducerea cheltuielilor
„Eu am avut, pe componenta aceasta de criterii de sustenabilitate ale acestei categorii de cheltuieli, trei scenarii pe care le-am menționat: cel în care am revizuit salariile bugetarilor și am spus că nu ar fi posibil acest lucru pentru că în urmă cu ceva ani am avut o astfel de inițiativă care nu s-a finalizat cu bine. Dacă măsura este corectă pentru ceea ce înseamnă stabilitatea României și consolidarea poziției financiare, aici ar trebui cumva gândit rațional lucrurile și văzut ce este mai bine pentru țară. Toate toate aceste măsuri trebuie să le vedem în contextul mai larg, acela în care avem cheltuielile de funcționare ale statului, dar avem și niște investiții care vin în spate cu cofinanțări importante și cred că acestea trebuie să treacă prioritatea noastră numărul unu pentru ca România să poată să câștige pe termen lung.
Altfel o să fim țara care își finanțează cheltuielile de funcționare ale statului, dar pe termen lung rămâne o țară codașă, fără ca să-și recupereze din urmă întârzierile pe care le are și aici va fi decizia de consistență a coaliției de guvernare și va trebui luată o măsură în acest sens.
Vă spuneam de cel de-al 2-lea scenariu, cel de revizuire a numărului de bugetari și aici probabil va trebui luată înainte de sfârșitul anului o decizie la nivel de coaliție și avem cel de-al 3-lea scenariu: o politică fiscală justă care să ducă la o creștere a încasărilor la bugetul de stat pentru a putea statul să susțină cheltuielile de funcționare pe care le are. Aici este de decis. Nu este decizia ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene. Eu am doar sarcina aceasta ingrată de a spune ce este în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Decizia este a coaliției de guvernare și sunt convins că se va găsi cea mai bună variantă pentru ca România să poată să îndeplinească cu succes reformele care sunt corecte și importante pentru dezvoltarea pe termen lung a României”, a mai explicat ministrul Marcel Boloș.
Ordonanța pentru tăierea cheltuielilor bugetare: prevederi
Ministerul Finanțelor a publicat în transparență proiectul de ordonanță de urgență cu măsurile pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Printre măsurile incluse sunt înghețarea angajărilor la stat, reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunurile și serviciile, limitarea numărului de mandate în consiliile de administrație și reducerea cu 50% a posturilor de consilieri din cabinete.
- Reducerea cheltuielilor cu bunurile și serviciile
Conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, au obligația de a dispune măsurile necesare în vederea reducerii cu 10% a cheltuielilor aprobate pe anul 2023 la titlul ”Bunuri și servicii”, exclusiv sumele nerepartizate în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, se arată în proiect.
Măsura „nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele și materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acțiuni și programe de sănătate, precum și în cazul cheltuielilor aferente unităților de învățământ preuniversitar și universitar”.
De asemenea, se interzice achiziționarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme, mobilier și aparatură birotică.
- Angajări înghețate la stat
Potrivit proiectului de OUG, „în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepţia posturilor unice din:
a) instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;
b) instituţiile publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin post unic se înţelege:
a) acel post ale cărui atribuţii, prin conţinutul şi natura lor, sau responsabilităţii stabilite nu se regăsesc într-o altă structură organizatorică;
b) un post dintre cele aflate în structura în care există numai posturi vacante.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice prevăzute la alin. (1) lit. a), cu justificarea necesităţii şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinaţie în buget, respectiv prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului, iniţiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile publice locale prevăzute la alin. (1) lit. b).
(4) Pentru posturile pentru care s-a desfășurat proba scrisă a concursurilor sau examenelor sau, după caz, proba practică, anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se pot continua procedurile de ocupare a acestora, conform prevederilor în vigoare la acea dată.
(5) Prin derogare de la prevederile art. 510 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, pe perioada aplicării măsurii prevăzute la alin. (1), funcțiile publice de conducere pot fi exercitate cu caracter temporar, fără obligativitatea organizării unor concursuri, cu notificarea prealabilă a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici cu 5 zile înainte de dispunerea măsurii.
(6) Prin derogare de la prevederile art. 506 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, pe perioada aplicării măsurii prevăzute la alin. (1), transferul la cerere se face la solicitarea funcționarului public, cu aprobarea conducătorului autorității sau instituției publice în care urmează să își desfășoare activitatea funcționarul public, precum și a conducătorului autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea funcționarul public”.
- Posturi reduse în consiliile de administrație
Potrivit proiectului de OUG, în anul 2023, personalul din cadrul autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de subordonare și de finanțare, pot deține calitatea de membru al consiliului de administrație și/ sau de membru al consiliului de supraveghere la maxim două întreprinderi publice sau în organele de conducere ale altor entități deținute de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale al cărui sediu se află pe teritoriul României.
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe sau de la data numirii, după caz, persoanele prevăzute la alin. (1), numite ca membri în mai multe consilii de administrație și/ sau de supraveghere la întreprinderile publice sau în organele de conducere ale altor entități deținute de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale își vor exercita opțiunea, se mai arată în text.
- Reducerea numărului de consilieri
Numărul posturilor de consilieri ar urma să fie redus la jumătate:
„Numărul maxim de posturi din cadrul cabinetului, respectiv cancelariei este:
a) 9 posturi pentru cabinetul prim-ministrului;
b) 6 posturi pentru cabinetul viceprim-ministrului cu portofoliu, ministrului de stat;
c) 4 posturi pentru cabinetul viceprim-ministrului fără portofoliu;
d) 4 posturi pentru cabinetul ministrului, secretarului general al Guvernului şi şefului Cancelariei Prim-Ministrului;
e) 4 posturi pentru cabinetul ministrului delegat;
f) 2 posturi pentru cabinetul secretarului general adjunct al Guvernului, secretarului de stat şi asimilatului acestuia din cadrul ministerelor şi aparatului de lucru al Guvernului şi consilierului de stat;
g) 2 posturi pentru cabinetul conducătorului de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu rang de secretar de stat;
h) 1 post pentru cabinetul subsecretarului de stat şi asimilatului acestuia din cadrul aparatului de lucru al Guvernului din cadrul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale”, potrivit proiectului.
Leave a comment