Controlul asupra rețelelor de socializare pentru garantarea libertății de exprimare este solicitat de Parlamentul European. Eurodeputații au cerut miercuri reglementări legale clare în condițiile facebook, twitter și alte rețele de socializare au dobândit o putere „vastă” în relația cu cetățenii.
Europarlamentarii au solicitat miercuri, în cadrul unei dezbateri, un control democratic asupra giganţilor tehnologici pentru a fi garantată libertatea de exprimare. Citând diverse decizii luate de reţele pentru a cenzura conţinutul sau conturile, numeroşi eurodeputaţi au criticat lipsa unor norme clare care să reglementeze astfel de decizii şi lipsa transparenţei în practicile giganţilor tehnologici. Eurodeputații au îndemnat Comisia Europeană să abordeze această problemă în Actul legislativ privind serviciile digitale şi în Actul privind pieţele digitale, precum şi ca parte a Planului de acţiune pentru democraţie.
La dezbateri au participat și secretarul de stat pentru afaceri europene, Ana Paula Zacarias, din partea președinției portugheze a Consiliului, și vicepreședinta Comisiei Europene, Věra Jourová. „Aproape toți vorbitorii au criticat vasta putere a rețelelor de socializare și impactul lor îngrijorător asupra politicii și libertății de exprimare”, se arată într-un comunicat al Parlamentului European.
Controlul asupra rețelelor de socializare. Majoritatea eurodeputaților au subliniat necesitatea de a fi asigurată securitatea juridică pentru situațiile în care este eliminat conținut online. Ei au mai spus că astfel de decizii trebuie să aparțină autorităților responsabile din punct de vedere democratic, nu companiilor private, tocmai pentru a fi protejată libertatea de exprimare.
Cerințele Parlamentului European
– Necesitatea de a apăra democrația și valorile UE prin combaterea dezinformării și a eforturilor intensificate de subminare a acestora sau de incitare la violență;
– Utilizarea tehnologiei pentru a îmbunătăți, mai degrabă decât a limita, discursul politic, abordând în același timp problema proliferării discursurilor de incitare la ură și a discriminării online;
– Transparența algoritmilor, utilizarea datelor cu caracter personal și restricționarea (sau interzicerea) practicilor de adresare de conținut personalizat;
– Problemele cauzate de apariția monopolurilor tehnologice și impactul acestora asupra pluralismului mass-mediei, precum și asupra pluralismului în discursul public;
– Falsa dihotomie între sferele online și offline și necesitatea unor norme care să acopere toate aspectele vieții;
– Riscurile sistemice, precum și daunele societale și economice pe care platformele majore le pot cauza sau exacerba.