Creșteri de taxe și impozite din 2025 de când românii se vor confrunta cu creșteri semnificative ale taxelor și impozitelor pe proprietăți, după intrarea în vigoare a prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 16/2022. Aceste schimbări vor afecta practic întreaga populație a României și vor aduce un nou mod de calcul pentru taxele locale.
Potrivit analizei realizate de EY România publicată de stirileprotv.ro, aceste modificări vor influența considerabil modul de calcul al taxelor și impozitelor pe proprietăți, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice. Autoritățile locale vor fi responsabile pentru colectarea și utilizarea acestor taxe, iar schimbările propuse vor avea un impact semnificativ asupra bugetelor locale.
România se confruntă cu o situație în care bugetele locale nu colectează suficiente venituri din taxe și impozite pentru a acoperi cheltuielile locale și pentru a susține investițiile. Astfel, autoritățile locale solicită constant completări din bugetul de stat.
Conform analizei, recomandările forurilor internaționale, cum ar fi FMI, OCDE și Comisia Europeană, subliniază necesitatea unei reforme fiscale profunde în România. Aceste recomandări vizează eliminarea presiunilor pe bugetul de stat, provenite inclusiv din partea autorităților locale, și asigurarea unei colectări fiscale adecvate pentru a susține dezvoltarea serviciilor publice la nivelul statelor membre ale UE.
Totul pleacă de la eliminarea plafonului
Schimbările propuse includ eliminarea plafonului maximal pentru taxele pe proprietate și actualizarea bazei de impozitare pentru persoanele fizice în funcție de valoarea de piață a proprietăților. Astfel, românii vor avea de plătit taxe și impozite pe proprietăți mai mari decât în prezent, iar aceste modificări vor avea consecințe pe termen lung, precum migrarea către zone mai ieftine și influențarea deciziilor de investiții pentru persoanele juridice.
Astfel, conform statisticilor oficiale, taxele de proprietate la nivelul UE în 2022 au reprezentat în jur de 2,7% din total taxe colectate, când în România acest procent este de numai 0,4%, chiar şi acest nivel fiind în scădere faţă de procentul de 0,9% colectat între 2013 – 2015.
„Practic, vorbim despre două elemente importante în această schimbare. În primul rând, la clădiri (unde se colectează sumele cele mai mari) se modifică intervalele de impunere, prin eliminarea plafonului maximal, care va fi de minimum 0,1% pentru rezidenţiale (azi se situează între 0,08% şi 0,2%) şi minimum 0,5% la nerezidenţiale (azi e între 0,2% – 1,3%)” a spus Alex Milcev, liderul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică, EY România..