România se confruntă cu o nouă criză politică după căderea guvernului Bolojan, ca urmare a unei moțiuni de cenzură. Tensiunile cresc în Parlament, iar AUR câștigă sprijin pe fondul nemulțumirilor economice și sociale. Viitorul guvern rămâne incert, iar experții avertizează asupra riscurilor de instabilitate.
România revine în atenția internațională după instabilitatea ce a urmat alegerilor prezidențiale din 2025 și care continuă. Analiștii avertizează că țara ar putea intra într-o nouă etapă de instabilitate politică, în funcție de formarea viitorului guvern. „Principala teamă este ca România să nu devină o nouă Ungarie”, afirmă analista ucraineană Marianna Prisiajniuk.
Anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională, din cauza acuzațiilor de ingerință externă, a generat tensiuni majore. În mai 2025, Nicușor Dan a fost ales președinte, fiind perceput ca un lider pro-european.
Analiza realizată de Suspilne Movlennia și citată de Rador Radio România indică faptul că conflictul politic s-a mutat în Parlament, unde majoritatea guvernamentală a devenit instabilă. Pe 5 mai 2026, Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan, după o alianță surprinzătoare între social-democrați și AUR.
Executivul, instalat în iunie 2025, a lansat reforme pentru reducerea deficitului bugetar, care depășea 9% din PIB. Aceste măsuri au inclus creșteri de taxe, reforme administrative și restructurări în companiile de stat, stârnind opoziție puternică.
Social-democrații au devenit principalii critici, acuzând efecte economice negative, și și-au retras sprijinul politic, ducând la căderea guvernului. Disputa a fost alimentată și de pierderi electorale și nemulțumiri interne.
AUR câștigă vizibilitate politică, fiind descris ca un partid cu discurs eurosceptic. Liderul său, George Simion, joacă un rol central în actuala dinamică politică. Sondajele indică o creștere a susținerii pentru AUR, pe fondul crizei economice.
Sociologul Barbu Mateescu a declarat pentru „Adevărul” că AUR riscă să-și piardă imaginea de partid de revoltă. El sugerează că, deși declarațiile partidului au impact, președintele Nicușor Dan este inflexibil în a coopta AUR la guvernare.
Printre scenariile discutate pentru viitorul guvern se numără formarea unui guvern minoritar sau organizarea de noi alegeri. Experții avertizează asupra riscurilor dacă partidele radicale se consolidează, influențând politica internă și relațiile cu UE și Ucraina.
În ciuda tensiunilor, analiștii consideră că direcția pro-europeană a României rămâne dominantă, dar vulnerabilă la schimbările politice și economice interne.
