Premierul desemnat Dacian Cioloş va depune luni la Parlament lista cu miniștrii propuși pentru cabinetul său și programul de guvernare. Din echipa lui Dacian Cioloș fac parte foști miniștri USR din Guvernul Cîțu, dar și nume noi.
Biroul Naţional al USR şi Comitetul Politic al partidului au aprobat duminică lista membrilor guvernului propuşi de Dacian Cioloş şi programul de guvernare.
Prim-ministru – Dacian Cioloș
Ministerul Finanțelor – Dragoș Pîslaru
Ministerul Afacerilor Interne – Alin Stoica (fost prefect al Capitalei)
Ministerul Afacerilor Externe – Dan Barna (fost viceprim-ministru în Guvernul Cîțu)
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – George Cățean
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Mihai Goțiu
Ministerul Justiției – Stelian Ion (fost ministru în în Guvernul Cîțu)
Ministerul Apărării Naționale – Nicu Fălcoi
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului – Claudiu Năsui (fost ministru în în Guvernul Cîțu)
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Cristian Ghinea (fost ministru în în Guvernul Cîțu)
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Ionuț Moșteanu
Ministerul Energiei – Cristina Prună
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Cătălin Drulă (fost ministru în în Guvernul Cîțu)
Ministerul Muncii și Protecției Sociale – Oana Țoiu
Ministerul Sănătății – Ioana Mihăilă (fost ministru în în Guvernul Cîțu)
Ministerul Culturii – Iulia Popovici
Ministerul Tineretului și Sportului – Tudor Pop
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – Monica Berescu
Ministerul Educației – Corina Atanasiu
Programul de guvernare USR
USR a finalizat și programul de guvernare, pe care îl va prezenta azi în Parlament.
Programul de guvernare USR poate fi citit aici:
Program_de_Guvernare_17-Oct-2021
În domeniul infrastructurii de transport, programul USR propune o reformă a sistemului de taxare în ceea ce priveşte utilizarea infrastructurii rutiere pe principiul „poluatorul plăteşte” pentru vehiculele de tonaj greu poluante, potrivit Agerpres.
De asemenea, are în vedere şi adoptarea unei Strategii naţionale privind siguranţa rutieră şi a pachetului legislativ aferent, precum şi implementarea de măsuri pentru reducerea cu 45% a numărului de puncte negre.
Se doreşte reducerea cu 25% a numărului de victime rezultate din accidente în trafic; reducerea cu 45% a numărului de puncte negre de pe reţeaua de drumuri naţionale; instalarea a 1.000 de sisteme de verificare a vitezei, 300 de radare mobile şi 500 de camere video, până în trimestrul IV, 2024, pentru creşterea controalelor de aplicare a limitelor de viteză şi respectarea regulilor de siguranţă rutieră.
Alte reforme incluse în programul de guvernare în domeniul infrastructurii de transport vizează creşterea atractivităţii transportului pe calea ferată prin creşterea ponderii materialului rulant nou achiziţionat sau modernizat (cu până la 35%) pentru un randament maxim şi creşterea numărului de pasageri; integrarea transportului naval cu alte moduri de transport şi creşterea cu 15% până în anul 2026 a transportului de mărfuri pe Dunăre.
Nu în ultimul rând, documentul prevede creşterea capacităţii administrative pentru derularea proiectelor, accelerarea investiţiilor şi eficientizarea cheltuirii banului public prin: întărirea funcţiei de strategie şi monitorizare a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii; operaţionalizarea CNIR şi reorganizarea CNAIR; reorganizarea companiilor din subordinea MTI, precum CNCF CFR SA, SNTFC CFR Călători, Metrorex, TAROM, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti; întărirea instituţiilor cu atribuţii de control precum ISCTR, RAR, ARR, AFER, AIAS, AACR; implementarea de măsuri pentru reducerea pierderilor şi creşterea încasărilor; creşterea gradului de digitalizare atât în activitatea operaţională curentă, cât şi în interacţiunea cu publicul.