Deputatul PSD, Diana Tușa, explică faptul că modificările aduce prin lege Codului penal ”nu reprezintă doar o schimbare de terminologie, ci o modernizare necesară a incriminării”. Cea mai importantă modificare vizează înlocuirea sintagmei „pornografie infantilă” cu „materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”, dar și definire mai clară a relațiilor consensuale, inclusiv conținutul pornografic transmis consensual.
”
Modificările aduse prin inițiativa legislativă de modificare a actualei reglementări a ”pornografiei infantile” – PL-x nr. 489/2026, confirmate prin raportul Consiliului Europei publicat ieri, raport care evaluează măsurile luate ca răspuns la recomandările anterioare privind combaterea infracțiunilor sexuale împotriva copiilor facilitate prin intermediul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) – link în primul comentariu.
Este exact ceea ce am susținut de la început: modificarea art. 374 din Codul penal nu reprezintă doar o schimbare de terminologie, ci o modernizare necesară a incriminării, prin raportare la standardele europene, la realitatea mediului digital și la necesitatea protejării efective a minorilor. Mai mult, proiectul consolidează protecția penală împotriva faptelor grave de abuz și exploatare sexuală, dar introduce și #garanții clare pentru situațiile neexploatatoare dintre minori, evitând o reacție penală disproporționată. Condamnăm infractorii, nu minorii!
Pe scurt, recomandările privesc renunțarea la terminologia de „pornografie infantilă”, utilizarea noțiunii de child sexual abuse material – CSAM, introducerea unei definiții legale adecvate și reglementarea expresă a situațiilor în care minorii #nu trebuie trași la răspundere penală pentru conduite neexploatatoare. Adică exact ceea ce prevede PL-x nr. 489/2026
Mai jos, iată cum am răspuns #deja prin proiectul de lege, recomandărilor europene:
1. Înlocuirea sintagmei „pornografie infantilă” cu „materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”
Comitetul de la Lanzarote a invitat România să nu mai utilizeze, în viitoarele instrumente legislative și politici publice, termenul „child pornography”, ci termenul „child sexual abuse material” — CSAM, pentru materialele care prezintă acte de abuz sexual asupra copiilor sau care se concentrează asupra organelor genitale ale copilului. Comitetul a arătat că folosirea termenului „child pornography” poate diminua gravitatea infracțiunilor la care acesta se referă și a invitat România să introducă o definiție a CSAM. (p. 4)
Propunerea legislativă răspunde acestei recomandări prin înlocuirea denumirii marginale actuale, „pornografie infantilă”, cu denumirea „operațiuni cu materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”. Noua formulare exprimă mai corect natura faptei: minorul nu este participant la un material pornografic, ci #victima unei conduite de abuz sau exploatare sexuală.
2. Introducerea unei definiții legale a materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor
1. Înlocuirea sintagmei „pornografie infantilă” cu „materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”
Comitetul de la Lanzarote a invitat România să nu mai utilizeze, în viitoarele instrumente legislative și politici publice, termenul „child pornography”, ci termenul „child sexual abuse material” — CSAM, pentru materialele care prezintă acte de abuz sexual asupra copiilor sau care se concentrează asupra organelor genitale ale copilului. Comitetul a arătat că folosirea termenului „child pornography” poate diminua gravitatea infracțiunilor la care acesta se referă și a invitat România să introducă o definiție a CSAM. (p. 4)
Propunerea legislativă răspunde acestei recomandări prin înlocuirea denumirii marginale actuale, „pornografie infantilă”, cu denumirea „operațiuni cu materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”. Noua formulare exprimă mai corect natura faptei: minorul nu este participant la un material pornografic, ci #victima unei conduite de abuz sau exploatare sexuală.
2. Introducerea unei definiții legale a materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor
Comitetul de la Lanzarote a invitat România nu doar să utilizeze terminologia de „child sexual abuse material” — CSAM, ci și să introducă o definiție a acestei categorii de materiale. (p. 4)
Propunerea legislativă introduce o definiție a materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor, asigurând claritatea și previzibilitatea normei penale. Definiția permite delimitarea conduitei incriminate de alte forme de conținut sexual sau obscen și adaptează textul la realitățile mediului digital, inclusiv la materiale manipulate, generate ori simulate credibil prin mijloace informatice.
3. Reglementarea expresă a situațiilor în care minorii #nu trebuie trași la răspundere penală
Comitetul de la Lanzarote a solicitat României să se asigure că un copil nu este urmărit penal atunci când deține propriile imagini sau videoclipuri sexuale auto-generate, când deține imagini sau videoclipuri auto-generate ale unui alt copil cu consimțământul informat al acestuia ori când primește pasiv asemenea materiale, fără să le fi solicitat în mod activ. (p. 4-5)
Propunerea legislativă răspunde acestei recomandări prin introducerea unor cauze speciale de nepedepsire, aplicabile în situații strict delimitate. Soluția nu reduce protecția penală a minorilor, ci evită sancționarea disproporționată a unor conduite neexploatatoare, private sau pasive, care nu au gravitatea specifică abuzului sexual asupra minorilor.
4. Transmiterea voluntară și consensuală între minori apropiați ca vârstă
Comitetul de la Lanzarote a solicitat României să se asigure că un copil nu este urmărit penal pentru transmiterea propriilor imagini sau videoclipuri sexuale către un alt copil, atunci când transmiterea este voluntară, consensuală și destinată exclusiv uzului privat. (p. 5-6)
Propunerea legislativă reglementează cauzele de nepedepsire pentru situațiile dintre minori apropiați ca vârstă, cu acordul minorului destinatar și fără intenția distribuirii materialului către alte persoane. Diferența maximă de vârstă de 3 ani oferă un criteriu obiectiv pentru delimitarea situațiilor neexploatatoare de cele care pot indica un raport de abuz sau vulnerabilizare.
5. Urmărirea penală a minorilor ca soluție de ultim resort
Comitetul de la Lanzarote a solicitat României ca distribuirea sau transmiterea de către copii a imaginilor ori videoclipurilor sexuale auto-generate ale altor copii să fie urmărită penal numai ca ultimă soluție, atunci când materialele intră în sfera celor privind abuzul sexual asupra minorilor. (p. 6)
Propunerea legislativă nu exclude răspunderea penală în cazurile grave, dar permite evitarea unei reacții penale excesive în situațiile cu gravitate redusă. Faptele care implică distribuire neconsensuală, constrângere, șantaj, umilire, exploatare sau consecințe grave rămân sancționabile, însă conduita dintre minori trebuie analizată proporțional, în funcție de context și gravitate.
Am detaliat în speranța că toți cei care, fără să citească un rând din ce prevede proiectul legislativ, aruncă tot felul de minciuni în spațiul public.
NU dezincriminăm pornografia infantilă, dimpotrivă legea devine mai dură pentru formele grave de abuz sexual asupra copiilor!
Protejăm adolescenții, dar avem toleranță zero pentru exploatare! Pentru că scopul nu este pedepsirea adolescenței, ci combaterea fermă a exploatării. Iar legea trebuie să fie clară în privința diferențelor dintre ABUZ și INTERACȚIUNILE FIREȘTI ÎNTRE ADOLESCENȚI.”, scrie Diana Tușa.
