Președintele USR, Dominic Fritz, reacționează după ce DNA a deschis un dosar penal legat de un posibil prejudiciu de aproape 68 de milioane de lei la Primăria Timișoara, pentru perioada în care conducea municipalitatea. Fostul primar susține că este vorba despre o simplă dispută contabilă cu Colterm și acuză procurorii că anchetează funcționari de bună-credință în loc să urmărească adevărata corupție. Curtea de Conturi și Curtea de Apel Timișoara au constatat însă deja, printr-o decizie definitivă din 2024, că banii au fost folosiți cu altă destinație decât cea legală.
Dominic Fritz a reacționat pe Facebook după ce a aflat că DNA ar ancheta mai mulți foști colegi din Primăria Timișoara, într-un dosar legat de fonduri destinate companiei de termoficare Colterm. „Acum vin și după echipa mea. Se pare că este în lucru un dosar penal la DNA pentru mai mulți oameni din Primăria Timișoara, pentru o dispută contabilă cu Colterm de acum 5 ani, îmbrăcată în cuvântul «deturnare». Doar că, la fel ca multe dosare politice care sunt la modă, nu a furat nimeni niciun ban”, a scris liderul USR.
Fostul edil a ironizat și modul în care procurorii au formulat acuzația, potrivit căreia folosirea banilor ar fi generat un avantaj necuvenit pentru bugetul local. „Acuzația pare să fie abuz în serviciu pentru obținerea unor foloase necuvenite «în favoarea Municipiului Timișoara». (Acolo au ajuns dosarele de corupție în România, că funcționarii sunt acuzați că au favorizat Municipiul pentru care lucrează!)”, a scris Fritz, care a ținut să precizeze că nu are nicio calitate procesuală în acest dosar și că nu a fost informat oficial despre el. „Zic că «pare», pentru că nu am nicio calitate în acest dosar și nu am primit nicio informare despre el. Dar cunosc speța și intuiesc despre ce este vorba”, a adăugat președintele USR.
Versiunea lui Fritz despre banii de la Colterm
Fostul primar a explicat în mesajul său traseul celor aproape 68 de milioane de lei, sumă alocată de Guvern în sezonul rece 2021-2022 pentru a compensa creșterea prețurilor la energie. În varianta sa, Primăria nu ar fi păstrat niciun leu, întreaga sumă fiind virată către Colterm. „Pe scurt, în iarna foarte grea 2021/2022, Guvernul României a dat bani orașelor care au sisteme de termoficare, pentru a ușura plățile curente către companiile sau serviciile de termie. Așa și Primăria Timișoara a primit 67 milioane de la guvern și a virat acești bani mai departe la compania municipală Colterm, conform legii. Ban cu ban. Nu a luat nimeni nimic acasă”, a susținut Fritz.
Liderul USR a argumentat că modul în care s-a procedat a fost impus de regulile privind ajutorul de stat și de contractul de delegare a serviciului de termoficare. „Guvernul nu putea să vireze banii direct companiei, pentru că ar fi fost un ajutor ilegal de stat. La fel și Primăria poate să dea bani legal doar în cadrul contractului nostru de delegare a serviciului de termoficare, avizat de Consiliul Concurenței. Ministerul de Finanțe ne-a dat atunci în scris că putem vira banii doar în contul de «subvenții». Colterm ar fi vrut să primească banii în plus ca un fel de «transfer» suplimentar, în afara contractului existent”, a explicat fostul primar. El a mai afirmat că administrația locală ar fi riscat o anchetă penală indiferent de soluția aleasă: „DNA pare acum să zică că trebuia să facem altfel atunci. Sunt ferm convins că dacă am fi făcut-o altfel, acum am avea un dosar penal pentru obținerea unor foloase necuvenite în favoarea Colterm și ajutor ilegal de stat. Alte primării, care au făcut-o exact ca noi, nu au nicio problemă cu DNA”. Fritz nu a precizat însă despre ce primării este vorba și nici dacă situațiile acestora au fost identice cu cea a Timișoarei.
Ce au constatat Curtea de Conturi și instanța
Explicația lui Fritz, conform căreia întreaga problemă s-ar reduce la o simplă înregistrare contabilă a unor bani ajunși oricum la Colterm, nu se suprapune integral peste concluziile instituțiilor de control. Camera de Conturi Timiș a stabilit, în urma unui audit din 2022, că suma de 67.840.130 de lei, alocată pentru acoperirea creșterii costurilor cu gazele naturale, a fost folosită de Primăria Timișoara pentru achitarea unor datorii pe care municipalitatea le avea deja față de Colterm.
Potrivit constatărilor prezentate la acel moment de Opinia Timișoarei, aproximativ 15 milioane de lei din sumă au fost direcționate către acoperirea unor pierderi tehnologice din 2020. Alte sume au mers către plata subvențiilor locale aferente diferenței dintre prețul de producție și cel facturat populației. Auditorii au mai identificat o problemă legată de TVA: în loc ca subvenția guvernamentală să ajungă la destinația stabilită prin lege, Colterm a emis facturi cu TVA inclus, ceea ce a redus cu circa 9,7 milioane de lei suma disponibilă efectiv pentru scopul finanțării.
Primăria Timișoara a contestat în instanță constatările Curții de Conturi, dar demersul nu a avut rezultatul urmărit de administrația Fritz. Prin Decizia nr. 1150 din 20 noiembrie 2024, Curtea de Apel Timișoara a respins definitiv recursul municipalității împotriva măsurilor stabilite de instituția de control. Din pasajele hotărârii publicate de Ziua de Vest reiese că judecătorii nu au văzut problema ca pe o simplă chestiune de evidențiere contabilă, ci ca pe o schimbare a destinației banilor: instanța a considerat că fondurile alocate de Guvern pentru costurile cu gazele naturale au fost folosite, de fapt, pentru acoperirea unor obligații de plată care reveneau bugetului local.
Cu alte cuvinte, faptul că banii au ajuns în final la Colterm — argumentul principal invocat acum de Fritz — nu rezolvă, în opinia instanței, problema respectării destinației legale a subvenției. Mai mult, argumentul privind adresa Ministerului Finanțelor din 2022, pe care fostul primar îl aduce acum în apărarea sa, fusese deja folosit în procesul cu Curtea de Conturi, fără să schimbe soluția judecătorilor. Hotărârea civilă nu stabilește existența unei infracțiuni și nici vinovăția penală a cuiva, însă arată că neregulile legate de utilizarea celor aproape 68 de milioane de lei nu sunt o controversă apărută abia odată cu dosarul DNA.
Critica lui Fritz la adresa DNA
De la explicațiile tehnice, Fritz a trecut la o critică directă la adresa Direcției Naționale Anticorupție, pe care o acuză că își irosește resursele pe funcționari, în loc să vizeze corupția reală. „Acest dosar, dacă există, este în același timp ridicol și revoltător. Când DNA vine după funcționari care încearcă să-și facă treaba cu bună credință, în loc să investigheze corupția reală și averile obscene ale unor politicieni, duce în derizoriu toată lupta anti-corupție”, a scris liderul USR, care consideră că astfel de anchete descurajează asumarea deciziilor în administrația publică. „Mai mult, fix ăsta este unul din motivele de ce România este blocată. Pentru că funcționarii mai bine lasă lucruri nerezolvate în loc să riște să vină cineva după 5 ani să le facă un dosar”, a mai spus Fritz.
Deși vorbește despre dosare politice, președintele USR nu a oferit în postare indicii concrete privind o eventuală intervenție politică în anchetă. De asemenea, absența unei însușiri personale a banilor publici nu exclude, prin ea însăși, posibilitatea existenței infracțiunii de abuz în serviciu — pentru această faptă, analiza juridică ține cont și de încălcarea atribuțiilor de serviciu, de producerea unei pagube sau de vătămarea unor drepturi ori interese legitime, alături de celelalte condiții prevăzute de lege.
Stadiul anchetei DNA
Potrivit informațiilor publicate de Antena 3 CNN, DNA – Serviciul Teritorial Timișoara a înregistrat, la 3 august 2026, un proces-verbal de sesizare din oficiu privind utilizarea fondurilor guvernamentale destinate Colterm. A doua zi, pe 4 august, procurorul de caz a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru abuz în serviciu. Conform ordonanței citate de postul de televiziune, persoane cu funcții de conducere din Primăria Timișoara ar fi provocat companiei Colterm un prejudiciu de 67.840.130 de lei, prin folosirea banilor în alte scopuri decât cele stabilite de lege.
Anchetatorii consideră că aceste operațiuni ar fi generat un folos necuvenit pentru bugetul municipalității și ar fi agravat situația companiei de termoficare, aflată în insolvență din octombrie 2021. Printre persoanele ale căror decizii administrative ar fi vizate de verificări se numără, potrivit informațiilor pe surse, fostul primar Dominic Fritz, viceprimarul Ruben Lațcău — care exercită în prezent atribuțiile de primar —, administratorul public Matei Creiveanu și mai mulți funcționari ai municipalității. Cercetările se desfășoară deocamdată in rem, cu privire la faptă, și nu există până acum informații oficiale despre formularea unor acuzații penale împotriva vreuneia dintre aceste persoane.
Bilanțul lui Fritz la Colterm
În finalul postării, Dominic Fritz și-a apărat bilanțul administrativ în domeniul termoficării, susținând că municipalitatea a alocat sume importante pentru menținerea în funcțiune a sistemului. „De când am devenit primar, Colterm a primit peste 1 miliard de lei subvenții din bugetul Timișoarei și am investit sute de milioane de lei în reabilitarea rețelei. Cu toate momentele dificile – neplata certificatelor din anul 2020, înainte să ajung primar, intrarea Colterm în insolvență și întreruperea serviciului pentru 5 zile în octombrie 2021 -, sunt mândru că am reușit să ținem termia din Timișoara nu doar într-o funcționare bună, ci am găsit și soluții reale de salvare pentru viitor. Nicio campanie mediatică sau juridică nu va putea șterge asta”, a scris președintele USR.
Colterm a intrat în insolvență în octombrie 2021, pe fondul unor datorii istorice, al creșterii costurilor energiei și al problemelor legate de obligațiile privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră. Compania a acumulat ulterior sancțiuni de peste 178 de milioane de lei pentru neîndeplinirea obligațiilor de mediu aferente anilor 2020 și 2021.
Noua anchetă a DNA vine la doar două săptămâni după ce Dominic Fritz și-a încheiat mandatul de primar, pe 30 septembrie 2026, ca urmare a aplicării noilor prevederi legislative privind conflictele de interese. Anterior, pe 18 iunie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție confirmase definitiv raportul ANI prin care Fritz fusese declarat în conflict de interese administrativ, în legătură cu semnarea unor documente urbanistice de care putea beneficia un arhitect care îl împrumutase cu 25.000 de lei în campania electorală.
