Negocierile pentru formarea Guvernului Luca Niculescu intră în linie dreaptă, cu o formulă mixtă: miniștri politici din PSD și tehnocrați agreați de președintele Nicușor Dan. Șeful statului vrea să decidă asupra a cinci portofolii strategice, iar PSD pare să încline spre participarea efectivă la guvernare. Decizia oficială a social-democraților este așteptată miercuri, iar programul de guvernare ar urma să fie depus joi, 15 octombrie, în Parlament.
Președintele Nicușor Dan dorește să aibă control asupra titularilor de la cinci ministere considerate strategice: Afaceri Externe, Apărare, Finanțe, Educație și Fonduri Europene, potrivit unor surse politice. Pe lista discuțiilor se află și o variantă de vicepremier fără portofoliu, susținut tot de președinte.
Arhitectura viitorului Cabinet pare conturată în mare parte, iar negocierile s-ar putea încheia joi, 15 octombrie. Atunci premierul desemnat Luca Niculescu intenționează să depună în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor.
Rămâne de văzut ce va decide oficial PSD, anunț așteptat miercuri. Potrivit surselor citate, social-democrații par mai degrabă dispuși să intre efectiv la guvernare decât să susțină doar din Parlament un Cabinet tehnocrat.
În acest scenariu, o parte dintre miniștrii PSD din Guvernul Ilie Bolojan ar urma să-și păstreze funcțiile. Continuitatea s-ar putea extinde și la alte poziții guvernamentale, cu excepția ministerelor pentru care președintele vrea nume tehnocrate.
Cinci portofolii sub influența Cotrocenilor
Nicușor Dan urmărește să-și păstreze influența asupra unor domenii pe care le consideră esențiale pentru orientarea strategică și stabilitatea economică a țării: Afacerile Externe, Apărarea Națională, Finanțele, Educația și ministerul care gestionează fondurile europene.
Potrivit variantei negociate, aceste portofolii ar reveni unor miniștri agreați de șeful statului, în timp ce PSD și-ar asuma conducerea politică a unei părți importante din restul Executivului. Rămâne în discuție și posibilitatea unui vicepremier fără portofoliu, tot din sfera acceptată de Nicușor Dan, însă nu există încă un nume confirmat pentru această funcție.
Pentru cele patru ministere pe care președintele vrea să le păstreze sub influența sa, sursele politice vehiculează deja nume concrete. La Educație, varianta favorită este Sorin Costreie, actualul consilier prezidențial pentru educație și cercetare. Costreie este profesor universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București, a deținut anterior funcții de conducere în mediul academic și a fost secretar de stat în Ministerul Educației. În funcția de consilier prezidențial a fost numit în noiembrie 2025.
La Finanțe ar urma să rămână Alexandru Nazare, cel care a condus același minister în Guvernul Bolojan. Fost membru PNL, Nazare este luat în calcul pentru experiența sa economică și pentru asigurarea continuității politicilor bugetare. Acest portofoliu rămâne însă unul dintre punctele sensibile ale negocierilor, pentru că PSD și-ar fi dorit propriul ministru la Finanțe. Menținerea lui Nazare nu poate fi considerată, deocamdată, definitivă.
Pentru Afacerile Externe este vehiculat Dan Neculăescu, diplomat de carieră, reprezentant permanent al României la NATO din 2022. El a deținut anterior funcția de secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe și are experiență în relațiile cu partenerii euroatlantici.
La Apărare ar putea ajunge Vlad Ionescu, diplomat și consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale. Ionescu a activat în reprezentanța României la NATO, iar din decembrie 2025 este consilier de stat în Departamentul Politică Externă, Parteneriate Strategice și Românii de Pretutindeni de la Cotroceni. Spre deosebire de celelalte trei variante, numirea sa la Apărare este prezentată de surse ca o posibilitate, nu ca o opțiune deja stabilită definitiv.
Cât despre Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, inclus tot printre portofoliile dorite de președinte, sursele nu indică deocamdată un nume pentru funcția de ministru.
PSD mizează pe echipa din Guvernul Bolojan
În paralel cu negocierile privind portofoliile rezervate oamenilor agreați de Cotroceni, PSD se pregătește pentru revenirea la guvernare. Potrivit informațiilor politice, social-democrații ar urma să mizeze în mare măsură pe miniștrii pe care i-au avut deja în Cabinetul Bolojan, fără schimbări majore în echipă.
Printre numele vehiculate pentru revenirea în Executiv se numără Bogdan Ivan la Energie, Florin Manole la Muncă, Alexandru Rogobete la Sănătate și Radu Marinescu la Justiție. O astfel de variantă ar însemna că noul Guvern păstrează o parte importantă din structura și personalul politic al Cabinetului Bolojan, deși se schimbă premierul și majoritatea care l-ar susține.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că social-democrații vor tranșa miercuri, în Consiliul Politic Național, participarea la Guvernul Luca Niculescu. Ședința este programată la ora 16:00. Grindeanu a expus public mai multe scenarii posibile, de la refuzul susținerii noului Cabinet, la acceptarea unui guvern tehnocrat sau la formarea unui Executiv politic.
Liderul PSD s-a arătat însă rezervat față de varianta unui guvern format exclusiv din tehnocrați, pe care o consideră insuficient de solidă. „Există varianta unui guvern tehnocrat, care la prima vedere, cel puțin din perspectiva mea, nu e o variantă solidă, pentru că ăsta e un guvern slab, ăsta e un Guvern care de-a doua zi va fi guvernul nimănui”, a declarat Sorin Grindeanu, marți, la România TV, potrivit Agerpres.
Potrivit surselor politice, dincolo de declarațiile oficiale și de necesitatea unui vot intern, conducerea PSD înclină spre participarea efectivă la guvernare. O particularitate a formulei negociate este că PSD ar urma să guverneze alături de miniștri agreați de președinte, fără participarea formală a PNL și UDMR în Executiv.
PNL rămâne în opoziție, UDMR anunță sprijin
Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat marți că liberalii iau în calcul un acord politic bilateral cu premierul desemnat, prin care să susțină Guvernul timp de șase luni. „Documentul nu va reprezenta un acord de coaliție și nu va presupune participarea PNL la Guvern, ci va stabili condițiile transparente în care liberalii pot contribui la stabilitatea țării în următoarele șase luni. PNL va rămâne partid de opoziție”, a transmis Ilie Bolojan.
Liberalii ar putea totuși susține învestirea Guvernului și s-ar angaja să nu inițieze sau să voteze moțiuni de cenzură în această perioadă, cu condiția respectării principiilor acordului.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat la rândul său că parlamentarii formațiunii vor vota Guvernul și programul propuse de Luca Niculescu, indiferent de componența sa. „Vom vota guvernul și programul de guvernare cu care va veni în fața Parlamentului domnul Luca Niculescu, indiferent dacă acel guvern este unul tehnocrat sau format în jurul PSD”, a transmis Kelemen Hunor.
USR rămâne însă pe poziții opuse față de participarea PSD la guvernare. Președintele partidului, Dominic Fritz, a declarat că formațiunea nu va vota un Executiv în care se regăsesc miniștri social-democrați.
Termenul constituțional de zece zile
Premierul desemnat Luca Niculescu a confirmat că intenționează să depună joi, 15 octombrie, în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor. „Am încheiat azi două zile pline de consultări cu partidele parlamentare pentru formarea viitorului Guvern. Le mulțumesc tuturor partidelor și grupurilor parlamentare pentru timpul acordat, pentru deschidere și pentru propunerile pe care mi le-au transmis. Dialogul rămâne deschis, cântărim cu atenție toate formulele posibile, cu un singur criteriu: un Guvern stabil, care să poată lucra pentru români”, a transmis Niculescu, marți.
El a adăugat: „Joi depunem la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor. România are nevoie de responsabilitatea noastră a tuturor pentru a avea instalat repede un Guvern care să lucreze pentru cetățeni. Fac tot ce ține de mine pentru asta”.
Data de 15 octombrie coincide cu împlinirea termenului de zece zile prevăzut de articolul 103 din Constituție, interval în care candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru trebuie să solicite votul de încredere al Parlamentului asupra programului și întregii liste a Guvernului.
