Educația în România, față de restul țărilor UE. Diferența dintre femei și bărbați cu studii superioare

România se află pe ultimul loc în topul țărilor din Uniunea Europeană cu cei mai educați cetățeni. Conform Eurostat, doar 17,4% dintre români au studii superioare, comparativ cu media Uniunii Europene de 31,8%. Această situație este mai puțin favorabilă față de țările precum Irlanda, unde aproape jumătate din populație are studii superioare.

Diferența dintre femei și bărbați cu studii superioare este, de asemenea, semnificativă în România. 28,4% dintre femei cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani au studii universitare, comparativ cu doar 21% dintre bărbați în aceeași grupă de vârstă. Această diferență de gen este una dintre cele mai mari în Europa, cu doar câteva țări având o diferență similară.

În țările nordice și baltice, procentul absolvenților de învățământ superior a fost peste media UE. Suedia și Norvegia au avut peste 45% absolvenți de învățământ superior, iar în Letonia procentul a fost de 44%. Alte țări din regiune au avut, de asemenea, procente mai mari decât media UE în ceea ce privește absolvenții de învățământ superior.

Pe de altă parte, după România, Italia a înregistrat cea mai mică pondere a absolvenților de învățământ superior, cu doar 18,5%. Germania a avut, de asemenea, un procent ușor sub media UE, de 31,5%, transmite B1TV.

În ceea ce privește sistemul educațional, România are un procent relativ ridicat de elevi învățați în educația vocațională de nivel superior, cu 32% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani înscriși în astfel de programe. Cu toate acestea, rata de înscriere a tinerilor cu vârsta de 25-29 de ani în România este una dintre cele mai scăzute dintre țările OECD și partenerii cu date disponibile.

De asemenea, ponderea bărbaților cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani cu educație vocațională de nivel superior sau post-secundar non-terțiar în România este una dintre cele mai ridicate comparativ cu alte țări OECD și economiile partenere. Aceasta poate indica faptul că este nevoie de mai multă atenție pentru educația superioară și mai puțină pentru formarea vocațională în România.