marți, octombrie 13, 2026
13 C
București

România intră în recesiune, spune FMI. Doar Irlanda mai are o economie în contracție, din toată Europa

Fondul Monetar Internațional a înrăutățit prognoza pentru economia românească, estimând acum o contracție de 0,5% în 2026. România și Irlanda rămân singurele state europene care vor înregistra scădere economică în acest an, potrivit raportului „World Economic Outlook”.

FMI a tăiat din nou estimările pentru România. Instituția anticipează acum o contracție economică de 0,5% în acest an, deși în aprilie mai vorbea despre un avans de 0,7%, iar în octombrie anul trecut despre o creștere de 1,4%.

Nici prognoza pentru 2027 nu a scăpat de corecții. FMI vede acum un avans al PIB-ului de 2,2%, mai puțin decât cele 2,5% estimate în primăvară.

România și Irlanda, singurele economii în scădere

Conform datelor instituției financiare internaționale, România, cu minus 0,5%, și Irlanda, cu minus 1%, sunt singurele țări din Europa, fie ea avansată sau emergentă, care vor avea anul acesta o contracție a Produsului Intern Brut. În ansamblu, continentul european va crește cu 1,4% în 2026 și cu 1,7% în 2027.

Deficitul de cont curent al României arată de asemenea mai prost în noile calcule ale FMI. Acesta s-ar reduce doar până la 7% din PIB în acest an, în timp ce primăvara trecută Fondul mizase pe o scădere până la 6,8% din PIB. Anul viitor situația rămâne la fel de modestă: deficitul ar coborî la 6,7% din PIB, față de 6,2% din PIB cât anticipa FMI în aprilie.

Inflație mai mare, șomaj în creștere

Prețurile de consum din România au primit și ele o revizuire semnificativă în sus. FMI estimează acum o inflație medie anuală de 8,2% în 2026 și de 4,1% în 2027, peste cifrele din aprilie, care indicau 7,8%, respectiv 3,9%.

Rata șomajului va urca la 6,5% în 2026, de la 6,1% în 2025, pentru ca apoi să scadă ușor la 5,9% în 2027. În aprilie, FMI estima o traiectorie diferită, cu o scădere a șomajului la 6% în 2026 și apoi la 5,9% în 2027, potrivit Agerpres.

Noile previziuni au fost prezentate în cadrul reuniunilor de toamnă ale FMI și Băncii Mondiale, care au loc în această săptămână la Bangkok, în Thailanda.

Economia globală, între energie scumpă și boom-ul AI

La nivel mondial, FMI a îmbunătățit ușor perspectivele de creștere pentru 2026, descriind o economie globală tensionată între prețurile mari la energie și investițiile masive în inteligența artificială. Potrivit celor mai noi estimări prezentate la Bangkok, economia mondială va crește cu 3,1% anul acesta, cu 0,1 puncte procentuale peste previziunile din iulie, față de 3,5% în 2025, urmând să accelereze la 3,4% în 2027, cifră nemodificată.

Această revizuire vine din performanța solidă a economiilor avansate, în special din Asia, susținute de investițiile în inteligența artificială: SUA ar urma să crească cu 2,3%, neschimbat față de estimările anterioare, în ciuda șocului energetic, Taiwan cu 10,7%, iar Coreea de Sud cu 3,3%.

Economiile emergente, în schimb, resimt din plin creșterea prețurilor la hidrocarburi, provocată de conflictul din Orientul Mijlociu. Acestea încearcă să atenueze efectele prin subvenții, ceea ce le epuizează și mai mult resursele bugetare deja limitate. Țările importatoare de energie care nu beneficiază de boom-ul AI rămân cele mai expuse, într-o lume economică ce avansează, potrivit FMI, în două viteze diferite.

„Economia globală a demonstrat rezistenţă, dar această rezistenţă este pusă la încercare, cu riscuri de scădere”, a avertizat Silvana Tenreyro, economist-șef al FMI.

Cu o săptămână înainte, Banca Mondială publicase propriile sale previziuni, în care estima tot o contracție de 0,5% pentru economia românească în acest an, motivată de consolidarea fiscală și de costurile mai mari cu energia. Potrivit instituției, redresarea veniturilor reale și încetinirea inflației ar putea readuce creșterea economică la aproximativ 1,9% în perioada 2027-2028, după declinul din 2026.

Ultimele știri

Luca Niculescu continuă consultările pentru formarea noului Guvern. Premierul desemnat discută cu parlamentari neafiliați

Luca Niculescu continuă consultările cu partidele și cu parlamentarii neafiliați pentru a obține voturile necesare învestirii noului Guvern.

Planul PSD pentru Guvernul Niculescu. Bogdan Ivan explică de ce vrea din nou PNL la guvernare după demiterea lui Bolojan: „Nu aş pune egal...

Bogdan Ivan vrea ca Guvernul Niculescu să reziste până în 2028 și explică de ce PSD revine la o alianță cu PNL, după demiterea lui Bolojan.

Senatul cere explicații despre limitarea dreptului de veto al României în UE. Oana Țoiu, încolțită

Senatul a adoptat o declarație AUR prin care cere Guvernului să clarifice dacă Oana Țoiu a avut mandat pentru limitarea vetoului României în UE.

Anchetele Lumea Politică

Articole pentru tine