Patronul FCSB, Gigi Becali, a fost trimis în judecată, după ce, în 2018, a votat la referendumul pentru familie, deși nu avea acest drept, relatează GSP.

În urma condamnărilor sale, Gigi Becali a primit, în 2013, și interdicția de a alege și de a candida, timp de 5 ani. În ciuda acestei decizii, Gigi Becali a votat, pe 6 octombrie 2018, la o secție din Voluntari în cadrul referendumului pentru familie. „Şi ce dacă n-am voie? Fac trei luni de puşcărie şi votez din nou şi din nou”, a spus atunci Gigi Becali, potrivit Digi Sport. Acum, cinci ani mai târziu, patronul FCSB a fost trimis în judecată pentru fraudă electorală, cazul său fiind judecat la Judecătoria Buftea. Dacă va fi găsit vinovat, Becali riscă să fie pedepsit cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu o amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

Potrivit articolului 387 din Codul Penal, frauda la vot este prezentată ca: „Fapta persoanei care votează: a) fără a avea acest drept; b) de două sau mai multe ori; c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător”.

Becali a fost condamnat în mai 2013 la trei ani după gratii, în dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării. Și fostul ministru Victor Babiuc şi fostul şef al Statului Major General Dumitru Cioflină au primit câte doi ani de închisoare, tot cu executare. Potrivit procurorilor, în perioada 1996-1999, în calitate de administrator al terenurilor domeniului proprietate publică a statului din zona Voluntari (fosta Fermă Roşia), MApN a efectuat două schimburi de terenuri cu Gigi Becali, suprafaţa totală cedată acestuia în urma celor două schimburi fiind de 28,89 hectare de teren arabil intravilan, schimburi ce au avut drept consecinţă prejudicierea statului român cu suma totală de 892.758 de dolari.

Acesta a primit ulterior un spor de şase luni, după alte două condamnări, în dosarul „Valiza” şi în cel al sechestrării celor care i-au furat maşina. În decembrie 2008, Gigi Becali a fost trimis în judecată în dosarul „Valiza” de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fiind acuzat de dare de mită şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în 11 mai 2006, finanţatorul FC Steaua ar fi promis fiecărui jucător al clubului „Gloria 1922 Bistriţa” sume de bani cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro pentru ca aceştia să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu prevăzute în contractele de muncă, Regulamentul intern al clubului şi în Regulamentul Federaţiei Române de Fotbal.

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *