Împrumuturile Guvernului pe luna mai au ajuns la 4,9 milioane de euro iar acest lucru „este ceva îngrijorător” consideră economistul Mircea Coșea. Cu acești bani, Executivul a astupat găurile din buget și a plătit datorii mai vechi, pe care ar fi trebuit să le reeșaloneze, consideră economistul.
Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat în total de pe piața externă și cea internă 4,9 miliarde de euro în luna mai.
În lunile februarie, martie și aprilie, împrumuturile totale din fiecare lună nu au trecut de 7,8 miliarde de lei, adică echivalentul a 1,6 miliarde de euro, arată calculele profit.ro. Pentru luna mai, Ministerul Finanțelor anunțase că ar vrea să se împrumute cu 4,5 miliarde de lei pentru piața internă. Suma împrumutată, de 7,6 miliarde de lei, este însă cu mult peste cifra anunțată.
Până la împrumutul record din această lună, recordul anterior fusese în ianuarie, când au fost atrase 20,3 miliarde de lei, adică 4,19 miliarde de euro.
Împrumuturile Guvernului pentru primele cinci luni ale anului au ajuns astfel la 62,2 miliarde de lei, adică 12,8 miliarde de euro. Cu toși acești bani, statul acoperă deficitul bugetar și achită datoriile mai vechi care ajung la plată.
Costurile la care s-a împrumutat pe piața internă Ministerul Finanțelor au fost mai mici față de cele aprilie, dar peste dobânzile la care a reușit să ia bani înainte ca România să între în Starea de Urgență.
Cum s-a împrumutat statul în luna mai 2020
Piața externă: 3,3 miliarde Euro
Piața internă: 7,6 miliarde Lei (1,57 miliarde Euro)
Total: 23,6 miliarde Lei (4,87 miliarde Euro)
Împrumuturile totale ale statului în primele 4 luni din 2020
Aprilie: 5,67 miliarde Lei
Martie: 4,84 miliarde Lei
Februarie: 7,78 miliarde Lei
Ianuarie: 20,34 miliarde Lei
Cât este datoare România
62,2 miliarde de Lei (~ 12,8 miliarde de Euro)
„Începe să fie îngrijorător, deocamdată nu ne-am apropiat de linia roșie, dar ritmul în care mergem e îngrijorător” consideră economistul Mircea Coșea.
„Dobânzile la care noi ne împrumutăm, în comparație cu dobânzile la nivel european, sunt mai mari. Începe să apară încă o îngrijorare, o anumită poziție față de România, o poziție de neîncredere și lipsă de predictibilitate pentru că până la această dată România e una dintre singurele țări care nu a venit cu un plan de relansare bine structurat și etapizat. E o întârziere și neclaritate în politica bugetului”, a subliniat el.
Economistul a mai atras atenția că statul plătește datorii mai vechi din aceste împrumuturi, în timp ce alte țări le-au reeșalonat: „Nu știu dacă noi nu am făcut asta”. De asemenea, o plată ce putea fi reeșalonată ținea de achizițiile de armament.
„Solidaritatea față de sumele datorate ar fi trebuit și la cei care așteaptă să fie plătiți de stat. Sunt interese politice la mijloc. Creșterea economică pe trimestrul 1 nu e relevantă. Dacă doar 2 săptămâni din martie au coborât ritmul de creștere de la 5 și ceva la 2 și ceva, trebuie să ne îngrijorăm. E o contradicție între optimismul Ministerului de Finanțe și prognoze. Prognoza oficială arată că vom avea o cădere mare”, a spus Mircea Coșea. El a precizat însă că o cădere a economiei este de înțeles în criza coronavirusului.