Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu, a inițiat declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din perioada 1990-1992. Analistul Ștefan Popescu subliniază că procesul a fost deja demarat parțial de miniștri anteriori, care nu au făcut un spectacol public din acest demers.
Guvernul României a adoptat o hotărâre pentru declasificarea documentelor Ministerului Afacerilor Externe din perioada 1 ianuarie 1990 – 31 decembrie 1992. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că „românii au dreptul să cunoască, pe documente, istoria tranziției”.
Comentatorul politic Ștefan Popescu a afirmat că inițiativa Oanei Țoiu nu este nouă. El spune că predecesorii săi au început deja declasificarea, dar fără a face publicitate acestui proces. Printre aceștia se numără Mircea Geoană, Mihai-Răzvan Ungureanu și alții.
Într-un mesaj pe rețelele sociale, Popescu a menționat că „declasificarea documentelor diplomatice nu are nimic excepțional. Este vorba de un proces recurent”. El sugerează că și acum ar fi fost posibilă o abordare „instituțională” a comunicării.
Oana Țoiu a subliniat că documentele nu mai erau considerate secrete de stat de peste un deceniu, dar continuau să fie tratate ca secrete de serviciu. Ea a subliniat importanța digitalizării și publicării acestor documente pentru o democrație matură.
Ștefan Popescu a explicat că există un cadru juridic care permite reevaluarea periodică a nivelului de secretizare a informațiilor. Acest proces se face în baza unui ordin de ministru, transferând documentele în circuitul științific.
Declasificarea documentelor diplomatice vine în contextul unor critici mai ample la adresa României, cum ar fi eșecurile diplomatice semnalate de oficialii de la Bruxelles.
