Infrastructura feroviară din România modernizată. În ultimii 22 de ani, România a reușit să reconstruiască doar 560 de kilometri din cei peste 8.000 de kilometri de cale ferată existenți în țară, conform Asociației Pro Infrastructură. Această situație alarmantă este atribuită în principal birocrației și calității slabe a proiectării plătite de Compania Națională de Căi Ferate (CFR). În plus, există îngrijorări că cei 280 de kilometri alocati în PNRR, aflați încă în faza de proiectare, ar putea să nu fie finalizați la termen.
Reconstrucția infrastructurii feroviare a fost una dintre provocările majore cu care s-au confruntat Guvernul României și CFR în ultimele două decenii. Încă din urmă cu peste 20 de ani, CFR a inițiat un proces de demolare și reconstrucție a magistralelor, în special cu finanțare europeană și preaderare.
Asociația Pro Infrastructură atrage atenția asupra rezultatelor dezolante: dintr-o rețea de peste 8.000 de kilometri pe care călătoresc în continuare pasageri, doar 560 de kilometri de linie dublă au fost finalizați în cei 22 de ani, absorbând majoritatea fondurilor europene ieftine, cofinanțate de stat cu 20%, transmite B1TV.
Birocrația și calitatea slabă a proiectării încetinesc modernizarea căilor ferate în România, cu impact asupra PNRR și nemulțumiri sindicale
Acești aproximativ 560 de kilometri modernizați sunt pe coridorul principal Constanța-București-Predeal-Sighișoara-Simeria-Arad-Curtici. Experții evidențiază că principala cauză a întârzierilor este legată de „blocajele birocratice spectaculoase”. Ca exemple concrete, scoaterea din circuitul forestier la Bătuța a durat 6 ani, în timp ce descărcarea arheologică la Mintia va ajunge probabil la 7-8 ani.
Calitatea slabă a proiectării realizate în prealabil de CFR reprezintă și ea un factor important care a încetinit procesul de modernizare. Cu toate acestea, spre deosebire de sectorul autostrăzilor, niciun contract major nu a fost reziliat înainte sau în timpul lucrărilor.
În ceea ce privește lucrările finanțate din PNRR, aproximativ 280 de kilometri se află încă în faza de proiectare, inclusiv traseele Arad-Timișoara, Lugoj-Caransebeș și Cluj-Napoca-Episcopia Bihor. Deși există speranțe că aceste loturi vor progresa mai rapid, datorită fondurilor din PNRR și necesității de a închide complet circulația pe un singur fir, Asociația Pro Infrastructură estimează că șansele de finalizare la termen sunt slabe.
În plus, aproximativ 320 de kilometri de cale ferată, care urmează să fie modernizați în totalitate, sunt în prezent în etapele de licitație și contestații. Proiectul Craiova-Caransebeș, care include construcția unui nou tunel în zona critică Balota, intră în Programul Transport, succesorul POIM, care se confruntă deja cu un număr mare de lucrări și fonduri limitate. Licitația pentru tronsonul Timișoara-Lugoj a fost, de asemenea, întârziată, iar termenul din PNRR pentru 2026 pare să fie deja un obiectiv dificil de atins.
În acest context, Asociația Pro Infrastructură subliniază că regiunea Moldovei nu a beneficiat încă de fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii feroviare, iar finanțarea nerambursabilă este puțin probabilă, având în vedere că fondurile disponibile în cadrul Programului Transport sunt limitate. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), a sugerat că ar putea fi necesară obținerea de împrumuturi de la Banca Mondială.
Între timp, sindicaliștii din CFR anunță proteste, nemulțumiți de nivelul salarizării.