​​BNR a decis miercuri să urce dobânda cheie cu 75 puncte de bază, la 6,25% ,în încercarea de a ține sub control creșterea prețurilor și de a ancora așteptările inflaționiste ale populației și firmelor.

„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 5 octombrie 2022, a hotărât următoarele:

• majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an, de la 5,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022;

• majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la sută pe an, de la 6,50 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25 la sută, de la 4,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022;

• păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară”, arată comunicatul BNR transmis miercuri.

Acest nivel al dobânzii cheie nu mai fusese atins din luna mai a anului 2010.

Teoretic, cu cât agresivitatea deciziilor de politică monetară luate de Banca Centrală cu care înăsprești politica monetară e mai ridicată, cu atât eficiența luptei cu inflația e mai ridicată. Numai că Isărescu trebuie să se uite în zece direcții înainte de a scumpi banii. Dacă crește prea mult dobânda, cresc și ratele celor împrumutați în lei care s-ar putea să nu mai poată rambursa creditele și astfel să intre în incapacitate de plată, contaminând și sistemul bancar care s-ar trezi cu neperformanța la cer și cu probleme sistemice.

Dacă nu o mărește suficient de mult, ar fi ca și cum ai trata o ocluzie acută cu aspirină- efectul ar fi aproape nul. În plus, trebuie să te uiți și la ce fac țările din jur: dacă acestea au dobânzi mai sus decât le ai tu, investitorii își pot scoate banii de la tine pentru a-i plasa la ei (oferă un randament mai bun)

Cele 10 mesaje-cheie din comunicatul BNR:

  • Rata anuală a inflației a ajuns la 15,32% în august, marginal peste nivelul prognozat. Creșterea a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, contrabalansată totuși în mare parte de scăderea prețului combustibililor (pe fondul compensării prețului carburanților și al descreșterii cotației petrolului), precum și de efectele de bază asociate evoluției prețurilor la energie.
  • Activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul II, față de intervalul precedent, la 2,1 la sută, de la 5,1 la sută în trimestrul I, dar mult mai modest decât s-a anticipat. Evoluția face probabilă o creștere moderată a excedentului de cerere agregată și în acest interval, contrar așteptărilor.
  • În termeni anuali, creșterea PIB a decelerat doar ușor în trimestrul II, la 5,3 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul I, continuând astfel să depășească semnificativ previziunile. Aportul majoritar la creșterea economică a fost adus însă de variația stocurilor (7,3 puncte procentuale), în timp ce contribuția consumului privat – secundară ca mărime – s-a diminuat mult față de trimestrul precedent (la 4,7 puncte procentuale), iar cea a formării brute de capital fix a rămas foarte modestă, deși s-a mărit ușor.
  • Totodată, evoluția exportului net a redevenit puternic contracționistă, în condițiile scăderii dinamicii anuale a exportului, concomitent cu reamplificarea considerabilă a celei a importului de bunuri și servicii.
  • Cele mai recente date ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o încetinire puternică a creșterii economiei în trimestrul III față de intervalul precedent, sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate. Evoluția implică totuși o majorare semnificativă a dinamicii anuale a PIB în acest interval, pe seama unui efect de bază, dar în condițiile decelerării creșterii consumului privat.
  • Producția industrială și volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare și-au amplificat contracția în termeni anuali, dar volumul lucrărilor de construcții și-a accelerat semnificativ creșterea anuală.
  • Exporturile de bunuri și servicii și-au diminuat marginal variația anuală în luna iulie, în timp ce importurile și-au majorat-o ușor, inclusiv pe fondul evoluției nefavorabile a prețurilor externe.
  • Leul și-a corectat integral în luna septembrie aprecierea semnificativă față de euro acumulată în iulie-august, alimentată consistent și de evoluții interne de natură sezonieră. În raport cu dolarul SUA , moneda națională s-a depreciat ca urmare a evoluțiilor de pe piețele financiare internaționale.
  • Absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina.
  • Incertitudini și riscuri majore sunt asociate și conduitei politicii fiscale, având în vedere cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, dar într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populație și firme, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari.

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *