Mașinile vechi vor fi restricționate în București din 2027. Specialiștii avertizează că măsura ar putea lovi mai ales în bucureștenii săraci. „Și cu arderile din Sintești ce facem?”

Primăria Capitalei pune în dezbatere publică un plan privind calitatea aerului pentru 2026–2030, care prevede introducerea treptată a unor zone cu emisii reduse, începând din 2027. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că restricțiile riscă să devină o taxă ascunsă pe sărăcie, dacă nu sunt însoțite de sprijin financiar real pentru cei afectați. Discuția a ajuns și pe Reddit, unde mulți utilizatori pun sub semnul întrebării eficiența măsurii atâta timp cât arderile ilegale de deșeuri din Ilfov continuă.

Planul municipalității prevede ca primele restricții să fie aplicate de la 1 noiembrie 2027, pentru mașinile Non-Euro, în centrul Bucureștiului. Până în 2032, lista vehiculelor vizate s-ar extinde treptat, incluzând și categoria Euro 5.

Conform datelor RAR pentru 2025, citate de Primărie, în București și Ilfov sunt înmatriculate aproape 2,9 milioane de autoturisme. Dintre acestea, circa 1,3 milioane se încadrează în categoriile Non-Euro până la Euro 4. Proiectul nu a fost însă aprobat de Consiliul General al Municipiului București, fiind deocamdată doar în fază de propunere.

Poluarea are mai multe surse

Adrian Negrescu, analist economic, atrage atenția că restricțiile pentru mașinile vechi pot diminua poluarea din trafic, dar nu pot soluționa de unele singure problema aerului din Capitală. El amintește că episoadele severe de poluare din ultimii ani au avut deseori alte cauze: arderile ilegale de deșeuri din Ilfov, încălzirea locuințelor cu lemne și cărbune, șantierele și praful stradal.

„Dacă le cerem șoferilor să-și schimbe mașina, dar fumul toxic de la Sintești ajunge în continuare în oraș în fiecare seară, efectul măsurii va fi greu de perceput, iar oamenii o vor considera nedreaptă”, declară Negrescu pentru „Adevărul”.

Potrivit lui, oprirea arderilor ilegale ar trebui să fie prima prioritate a autorităților, iar intervenția ar trebui să înceapă cu identificarea și controlul fluxurilor de deșeuri care alimentează aceste activități. „Asta înseamnă controlul fluxurilor de deșeuri care alimentează aceste arderi: urmărirea transporturilor, sancționarea celor care predau deșeurile fără documente și confiscarea vehiculelor folosite”, explică el.

Analistul propune, de asemenea, crearea unei autorități metropolitane de mediu București–Ilfov, cu atribuții și buget comune, capabilă să coordoneze acțiuni dincolo de granițele administrative. „Poluarea nu ține cont de limitele administrative, deci nici intervenția nu poate fi împărțită între prefecturi care nu se pun de acord. Abia apoi restricțiile auto devin credibile, ca parte dintr-un pachet complet”, susține Negrescu.

Cine suportă costurile

Analistul consideră riscul social real și semnificativ, având în vedere că aproximativ 1,3 milioane din cele 2,9 milioane de autoturisme înmatriculate în București și Ilfov sunt încadrate de municipalitate drept vechi și poluante. „Proprietarii acestor mașini sunt, în mare parte, pensionari, familii cu venituri modeste și oameni care folosesc mașina pentru muncă. Pentru ei, o mașină de 20 de ani nu e o alegere, ci singura variantă accesibilă”, afirmă el.

Negrescu estimează că înlocuirea unei mașini vechi cu una second-hand Euro 6, cu o vechime de șapte-opt ani, poate costa peste 15.000 de euro. „Fără sprijin financiar consistent, măsura transformă o politică de mediu într-o taxă ascunsă pe sărăcie. Calendarul etapizat până în 2032 este un lucru bun, pentru că dă timp oamenilor să se pregătească. Dar timpul nu înlocuiește banii”, punctează analistul.

Impactul nu se oprește la costul achiziției unei mașini noi. Negrescu anticipează mișcări importante pe piața auto rulată, atât în privința valorii mașinilor vechi, cât și a prețurilor celor care vor putea circula în continuare în oraș. „Mașinile care intră sub incidența restricțiilor își vor pierde rapid valoarea în București, pentru că nimeni nu va mai vrea să cumpere un autoturism care nu va mai putea circula în oraș peste doi-trei ani. Multe dintre ele vor fi vândute în alte județe, unde nu există restricții, deci poluarea nu dispare, ci se mută”, consideră el.

Piața românească depinde deja masiv de mașinile second-hand importate, arată analistul, care susține că aproape trei din patru autoturisme înmatriculate în prima jumătate a anului 2026 au fost rulate. El se așteaptă ca cererea pentru modelele Euro 5 și Euro 6 la mâna a doua să crească, odată cu prețurile acestora. Dacă mulți proprietari vor încerca să-și schimbe mașina într-un interval scurt, cererea suplimentară ar putea presa și mai mult prețurile. „Câștigătorii vor fi importatorii și dealerii, nu neapărat cumpărătorii”, crede Negrescu.

Navetiști și firme mici, cel mai expuse

Pentru locuitorii localităților din jurul Capitalei, mașina personală rămâne de multe ori principalul mijloc de a ajunge la serviciu. „Navetiștii sunt categoria cea mai expusă. Mulți locuiesc în Popești-Leordeni, în Mogoșoaia, în alte localități tocmai pentru că locuințele sunt mai ieftine și folosesc mașina pentru că transportul public metropolitan este insuficient sau lent”, explică analistul. Dacă restricțiile se aplică fără alternative reale, acești oameni ar fi puși în situația fie să-și schimbe mașina, fie să piardă ore suplimentare pe drum, cu efecte asupra productivității și a bugetului familiilor.

Situația se complică și pentru firmele mici din distribuție, construcții, curierat și servicii, care folosesc adesea autoutilitare vechi. „Companiile mari își înnoiesc deja periodic vehiculele, dar firmele mici de distribuție, construcții, curierat sau servicii lucrează adesea cu autoutilitare vechi. O restricție aplicată brusc le poate obliga la investiții pe care nu și le permit, iar costul ajunge, în final, în prețul produselor și serviciilor plătite de toți bucureștenii”, mai spune analistul.

Negrescu susține că orice politică publică trebuie evaluată prin raportul dintre cost și efect, comparând costul fiecărei măsuri cu reducerea reală a poluării pe care o produce. „Dacă oprirea arderilor ilegale aduce o îmbunătățire mai mare a calității aerului cu un cost mult mai mic, atunci acolo trebuie mers prioritar”, consideră el. Analistul cere publicarea unui studiu de impact care să arate contribuția fiecărei surse de poluare, beneficiile estimate ale restricțiilor și costurile suportate de populație.

„Trebuie spus și cine plătește: câte gospodării sunt afectate, la ce nivel de venit și ce costuri vor avea. Fără aceste date, restricțiile riscă să fie percepute ca o măsură simbolică, aplicată acolo unde e mai ușor de controlat, nu acolo unde e mai eficientă”, opinează Negrescu.

Fonduri insuficiente pentru înnoirea parcului auto

În privința finanțării, analistul consideră că programele actuale de înnoire a parcului auto sunt disproporționat de mici față de amploarea problemei. El invocă bugetul național de 300 de milioane de lei alocat programului Rabla în 2026 și ecotichetul maxim de 18.500 de lei, calculând că această sumă ar acoperi circa 16.000 de autoturisme la nivel național. Prin comparație, doar în București și Ilfov sunt înmatriculate peste 460.000 de mașini din clasele Non-Euro până la Euro 3.

„Este nevoie de un program dedicat zonei metropolitane, cu ajutoare mai mari pentru familiile cu venituri mici, inclusiv pentru mașini second-hand mai noi, nu doar pentru cele noi”, consideră Negrescu. Pe lângă subvenții, el propune linii directe de transport public din Ilfov, parcări de tip park & ride la intrările în oraș, benzi dedicate și un sistem tarifar integrat pentru autobuz, metrou și tren metropolitan. Pentru firmele mici, soluțiile ar putea fi granturile sau creditele cu dobândă subvenționată pentru înnoirea autoutilitarelor.

„Costurile tranziției trebuie împărțite. Statul și Primăria trebuie să finanțeze alternativele și ajutoarele pentru cei vulnerabili. Fondurile europene pentru mobilitate și mediu pot acoperi o parte importantă. Cetățenii care își permit înlocuirea vor face, firesc, propria investiție. A pune însă întreaga povară pe cei care au cele mai vechi mașini, adică pe cei mai săraci, ar fi și nedrept, și ineficient”, atrage atenția analistul.

Nu e o interdicție totală, spune un alt specialist

Grațian Mihăilescu, fondator UrbanizeHub și membru în Boardul Misiunii pentru 100 de orașe neutre climatic și inteligente al Comisiei Europene, precizează că măsurile propuse nu înseamnă o interdicție generală a mașinilor vechi în București, ci doar limitarea accesului lor în anumite zone. „Bucureștiul nu interzice mașinile vechi. Bucureștiul va implementa acest proiect care se cheamă zonă cu emisii reduse”, explică el.

Mihăilescu subliniază diferența dintre interzicerea automobilelor și restricționarea accesului în anumite zone urbane. „Asta înseamnă că în anumite zone din orașe, unde traficul este intens și poluarea mare, ar trebui să fie limitat accesul, mai ales al mașinilor care poluează”, spune el.

Potrivit lui Mihăilescu, Legea mobilității urbane, adoptată în 2023, a creat deja cadrul legal pentru astfel de zone, însă aplicarea lor ar fi trebuit să înceapă mai devreme. „Din păcate, nu s-a făcut niciun pas în acest sens până acum”, spune el. Specialistul amintește și reluarea conceptului de orașe sustenabile în dezbaterile legislative privind urbanismul din 2026. „Bucureștiul face pași în implementarea acestui concept. Ideea e că ar trebui și în alte orașe din România să vedem implementate aceste zone cu emisii scăzute. Altfel, riscăm ca și Comisia Europeană să deruleze proceduri de infringement la adresa României pentru calitatea aerului”, avertizează el.

Dezbatere aprinsă pe Reddit

Planurile Primăriei Capitalei au stârnit discuții intense și în comunitatea r/bucuresti de pe Reddit, unde utilizatorii au adus în discuție arderile ilegale din Ilfov, responsabilitatea autorităților și eficiența reală a restricțiilor de circulație.

„Cu arderile de substanțe toxice, otrăvitoare și poluante de prin Sintești ce facem?”, întreabă un utilizator, care adaugă: „Masele de aer nu țin cont de împărțirea administrativ-teritorială a României.” Un alt comentator propune o soluție de coordonare administrativă: „Nu se întâmplă în București, dar produc efecte aici. Poate face o ședință/comisie/adunare/ cu primarii din comunele din jurul orașului de unde vine problema.”

Există însă și opinii potrivit cărora cele două probleme nu trebuie puse în opoziție. „Faptul că există poluare la Sintești […] nu înseamnă că primarul Bucureștiului o să stea să aștepte încă 15 ani până dispare poluarea de acolo și DUPĂ să ia măsuri în București. Lucrurile se fac ÎN PARALEL”, a scris un utilizator.

Alți participanți contestă eficiența unei politici bazate exclusiv pe norma Euro înscrisă în actele mașinii. „Și astăzi circulă mașini EURO 5-6 care scot fum albastru și alb. Problema e la ITP-uri. Always has been”, a scris cineva, iar un alt utilizator a completat: „Sunt și mașini Euro 6 cu filtrul scos.” Un bucureștean a povestit o experiență din trafic, în care un autoturism relativ nou ar fi degajat o cantitate mare de fum: „În fața mea, un seria 7, maxim 2-3 ani avea. Băi, când a plecat de pe loc să se miște mai în față, mi-a tras o fumigenă de nu mi-a mai trebuit nici KFC, nici nimic, nu nimeream să dau cu spatele mai repede.”

Alți comentatori cer controale tehnice mai stricte, parcări la intrările în oraș și transport public nepoluant. „Zone de poluare simplu, camere, amenzi, fiecare mașină înregistrată, soft AI. În Antwerp era din 2017 așa ceva […] Parcări P+R urgent la margine de oraș… Controale ITP pe bune, autobuze electrice pe oraș”, propune un utilizator. Un altul descrie efectele traficului asupra pietonilor: „Să stai într-o stație de autobuz/tramvai sau să mergi pe jos pe un bulevard mai aglomerat e o foarte mare problemă, efectiv simți cum te asfixiezi de la mirosul de noxe.” Nu lipsesc nici reacțiile sceptice față de amploarea proiectului: „Mașinile erau marea problemă, nu arderile ilegale din Ilfov și chiar București”, a comentat ironic un utilizator.

Ultimele știri

Elena Lasconi e gata să-l ajute pe Ilie Bolojan. „Îl aștept la Câmpulung”, spune primărița, care are o condiție

Elena Lasconi anunță că îl sprijină pe Ilie Bolojan și susține alianța USR-PNL, dar pune condiții clare.

Chișinăul, survolat de drone rusești. Maia Sandu acuză „cinismul fără margini” al Moscovei

Maia Sandu a reacționat după ce Chișinăul a fost survolat de drone, acuzând cinismul Moscovei.

PSD vrea impozit mai mic la salarii mici. Salariul minim ar scăpa complet de taxare

PSD ia în calcul scăderea impozitului pe venit pentru salariile sub 6.000 de lei brut, cu scutire la salariul minim.

Anchetele Lumea Politică

Articole pentru tine