Ministerul Energiei insistă pentru renegocierea PNRR şi amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spune că, prin PNRR, la 1 ianuarie 2026 România ar trebui să închidă încă 1.755 MW la nivelul termocentralelor pe cărbune şi de peste un an, explică Comisiei Europene că ”nu putem face asta, din cauze obiective”.
Potrivit ministrului Energiei, închiderea termocentralelor pe cărbune ar pune şi mai multă presiune pe preţuri. ”Securitatea energetică a României NU este negociabilă. De la începutul mandatului meu, am refuzat să accept închiderea grupurilor pe cărbune, în lipsa unor capacităţi noi echivalente de producţie în bandă. Şi nu am închis niciun MW. Din contră, am pus în funcţiune grupul Rovinari 5, pe lignit, după ani de blocaje. Prin PNRR, la 1 ianuarie 2026 ar trebui să închidem încă 1.755 MW la nivelul termocentralelor pe cărbune. De peste un an, explic Comisiei Europene că nu putem face asta, din cauze obiective”, scrie Burduja pe Facebook. Grupurile pe gaz care ar trebui să le înlocuiască pe cele pe cărbune sunt în licitaţie, după multiple încercări nereuşite, pentru că preţul turbinelor pe gaz a explodat în ultimii doi ani, spune oficialul. ”De aceea, Ministerul Energiei insistă pentru renegocierea PNRR şi amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune. Cu aceiaşi bani din PNRR, de altfel, vom depăşi cu mult ţintele de “verde” — parcuri solare, eoliene şi baterii. La capitolul emisii, ne atingem astfel obiectivul. Mai mult, închiderea termocentralelor pe cărbune ar pune şi mai multă presiune pe preţuri. Între 2009-2022, România a închis peste 7.000 MW grupuri pe cărbune şi gaz — producţie în bandă, cât zece reactoare de la Cernavodă.
Aşa am ajuns să importăm pe intervalele de consum de vârf. Importăm scump şi, culmea, importăm de la ţări care produc în continuare pe cărbune (Serbia, Bulgaria). Care e logica?! Integrarea în Uniunea Europeană este cel mai bun lucru reuşit de România în ultimele decenii. Ne-a pus pe calea dezvoltării (am depăşit cu mult Ungaria şi ajungem din urmă Polonia, lucruri de neînchipuit în 1990). Trebuie să continuăm pe acest drum. În acelaşi timp, Uniunea Europeană trebuie să asculte vocea statelor membre şi vocea cetăţenilor lor. Este vocea raţiunii şi logicii, dincolo de ideologia “Green Deal” de tipul terapiei şoc. E timpul pentru Smart Deal, aşa cum am mai spus”, adaugă el. Ce spune Marcel Boloş Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a afirmat, joi, că discuţiile cu Comisia Europeană sunt pe ideea de a amâna scoaterea din funcţiune a centralelor pe cărbune până când planul de investiţii care compensează cei 1.755 de megawaţi produşi de acestea va fi dus la bun sfârşit. Marcel Boloş a fost întrebat, joi, la finalul şedinţei de Guvern, despre faptul că oficialii de la Bruxelles insistă cu închiderea centralelor pe cărbune şi ce poate face România în acest sens. ”Raportat la problema scoaterii din funcţiune a capacităţilor energetice pe bază de cărbune este o problemă de interes naţional. Sunt 1.755 de megawaţi, după cum vă poate confirma şi Ministerul Energiei care deţine informaţiile detaliate. Discuţiile pe care le avem cu Comisia Europeană sunt de a amâna scoaterea din funcţiune, nu de a nu ne respecta angajamentul faţă de Comisie pentru scoaterea din funcţiune a acestor capacităţi energice şi de a amâna până când planul de investiţii care compensează cei 1.755 de megawaţi va fi dus la bun sfârşit. Este vorba de centralele de la Turceni şi Işalniţa şi este o problemă de siguranţă energetică naţională care afectează prin scoaterea din funcţiune a capacităţilor energetice pe bază de cărbune, afectează siguranţa energetică a Românie”, a afirmat Marcel Boloş.
