Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna (UDMR), a declanșat un val de discuții după ce a recunoscut că Fondul de rezervă bugetară al României este practic epuizat, rămânând doar „sute de milioane de lei” pentru situații de forță majoră.
Aceste declarații au fost făcute într-un context în care Guvernul se luptă să mențină deficitul bugetar sub 7% din PIB, o cerință esențială pentru a evita sancțiuni din partea Uniunii Europene.
„Fondul de rezervă nu mai există”
Întrebat de HotNews despre starea Fondului de rezervă, Tanczos Barna a fost categoric: „Nu există”. El a explicat că, în locul „multor miliarde de lei” care ar fi trebuit să fie disponibile, acum există doar sume modeste, alocate pentru situații de urgență. „Va fi un fond de rezervă, dar unul limitat, pentru a nu da naștere unor cheltuieli cum au fost anul trecut”, a adăugat ministrul.
Barna a subliniat că, în prezent, fondul conține bani destinați în principal alegerilor și unor situații de forță majoră, dar sumele sunt mult mai mici decât ar fi necesar. „În fondul de rezervă avem banii pentru alegeri și, într-adevăr, avem o sumă pentru forță majoră, dar chiar o sumă mică”, a precizat el.
Cheltuielile excesive ale Guvernului Ciolacu
Potrivit unui raport al Europa Liberă, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a cheltuit sume uriașe din Fondul de rezervă în ultimele luni. În perioada septembrie 2023 – octombrie 2024, au fost alocate 65 de miliarde de lei instituțiilor din subordine, o sumă care depășește de două ori totalul cheltuit de toate guvernele României de la aderarea la UE până în 2023. Aceste cheltuieli masive au contribuit la epuizarea fondului și au pus presiune suplimentară asupra bugetului de stat.
Cum afectează acest lucru deficitul bugetar?
Tanczos Barna a avertizat că România nu va reuși să-și mențină deficitul bugetar sub 7% dacă continuă să cheltuie fără control. „Nu ne putem încadra în 7% dacă în fiecare zi inventăm un motiv pentru care trebuie să mai suplimentăm în stânga, în dreapta, bugetul, pentru a mai face niște plăți”, a declarat el. Ministrul a subliniat că, fără o gestionare mai strictă a resurselor, țara riscă să depășească plafoanele stabilite de UE, ceea ce ar putea duce la sancțiuni financiare.
