O mutație românească a coronavirusului a apărut, bazată pe varianta britanică care a ajuns dominantă în țara noastră. Există însă un potențial limitat al virusului de a se modifica, spune cercetătorul Marius Geantă, pe fondul temerilor că vaccinurile ar putea să nu mai fie eficiente.

Noua variantă de coronavirus identificată în România prezintă atât caracteristicile tulpinii britanice B1.1.7, cât şi mutaţia E484K, care potrivit unor studii poate reduce eficienţa vaccinurilor împotriva virusului.

Virusul se modifică pe măsură ce trece de la o persoană la alta și este important să-l putem evalua, a spus la Digi24 cercetătorul Marius Geantă, co-fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină,

„Mutațiile pot să apară și vedem acum că această mutație asociată cu variantele din Africa de Sud și Brazilia e prezent acum la cea din Marea Britanie. Asta ne arată că, de fapt, suntem în punctul în care nu ne mai uităm exclusiv către identificarea acestor variante despre oricare am vorbi. Trebuie să mergem prin secventierea genomica în detaliu pentru a putea să punem în evidență mutația ca atare sau alte mutații.

Mutație românească a coronavirusului. Virusul se modifică pe măsură ce trece de la o persoană la alta, ceea ce e foarte important este că numărul de modificări potențiale ale virusului este limitat. Informația genetică a virusului e considerabil mai mică decât a noastră, a oamenilor.

Secvențierea genomică ne permite să punem în evidență aceste modificări. Susținem importanța unui program național de secvențiere, că să acopere așa cum spune CE între 5 și 10 % dintre probele pozitive, o secvențiere care să vizeze identificarea variantelor și mutațiilor cunoscute, dar să aibă și posibilitatea să se uite la posibile modificări ale virusului care pot să fie de interes.

Așa am avea intervenții mai precise de sănătate publică, mă refer la restricții, la adaptarea campaniei de vaccinare, dar și un management mai bun al pacienților care pot să fie infectați cu o varianta a virusului care pot să sufere diferite mutații.

Suntem într-o luptă între aceste variante ale virusului și sistemul imun al fiecăruia dintre noi, din această interacțiune rezultă modificări ale virusului”, a spus Marius Geantă.

Potrivit acestuia, e o luptă între anticorpii produși de vaccinul în sine și comportamentul virusului care ar încerca să scape de acești anticorpi. Din aceste interacțiuni rezultă modificări ale materialului genetic al virusului.

Secvențierea genomică e probabil tehnologia care a ajutat în cea mai mare măsură în această pandemie, a afirmat cercetătorul.

“Și nu e doar o analiză de laborator. Secvențiind, avem acces la foarte multe date despre virusul respectiv, despre localizarea lui, de aceea e important să avem o baza de date și analiză la nivel național, că să avem un tablou tot timpul al circulației diverselor tulpini sau prezenței anumitor mutații.

În contextul în care avem liberă circulație a persoanelor în UE care implică și o liberă circulație a virusului și la nivel european avem nevoie de o astfel de analiză a datelor de secvențiere și de analiză’” a subliniat el.

Image by fernando zhiminaicela from Pixabay

Leave a comment

Lasă un răspuns