Creșterile prețurilor la energia electrică plasează România pe un nedorit loc fruntaș. Suntem a cincea țară din Europa la prețurile la energie, în condițiile în care merea parte a acesteia este produsă la noi pe plan intern, din surse diferite.
Cu toate acestea, în timp ce prețurile cresc alarmant în România și schemele de compensare pompează bani în conturile furnizorilor, companiile de stat care produc energie electrică și gaze au reușit să-și dubleze profiturile de la an la an. Măsurile adoptate de Guvern nu au reușit să țină sub control creșterea prețurilor, așa cum au făcut-o alte țări.
România este pe locul 5 în clasamentul țărilor cu cele mai mari creșteri ale prețurilor la energie electrică. În prima jumătate din 2022, prețul energiei electrice a crescut cu 55%, comparativ cu aceeași perioadă din 2021. Creșteri mai mari au înregistrat Estonia, Letonia, Danemarca și Cehia, arată Eurostat.
Vecinii noștri din Ungaria au reușit să scadă prețul la energie electrică cu 0,8% în prima jumătate din 2022 comparativ cu aceeași perioadă din 2021. Tot o scădere a prețurilor s-a înregistrat și în Olanda, Slovenia, Polonia și Portugalia. Bulgarii sunt și ei mai liniștiți, înregistrând o creștere a prețului la energie electrică, în prima jumătate din 2022, de doar 6% comparativ cu prima jumătate din 2021, arată o analiză PsNews.
Eurostat precizează că scăderile din Olanda, Slovenia și Polonia au fost determinate de subvenții și ajutoare guvernamentale, în timp ce în Ungaria prețurile sunt reglementate. Budapesta demonstrează că reglementarea este o soluție reală și eficientă pentru a ține sub control prețurile din energie. La fel o face și Franța, o altă țară în care prețurile la energie electrică sunt reglementate. Francezii au înregistrat, în prima jumătate din 2022, o creștere a prețului la energia electrică de doar 7%, comparativ cu aceeași perioadă din 2021.
La nivelul UE, România are un preț al energiei electrice de 0,2363 Euro/Kwh, mai mare decât cel din Franța (0,2086 euro/Kwh). Ungaria are preț de 0,0948 euro/Kwh, iar Bulgaria de 0,1093 euro/Kwh.
România, locul 7 la prețul gazului
Între prima jumătate din 2021 și prima jumătate din 2022, prețurile la gaze au crescut în 23 din 24 state UE care au pus la dispoziție informațiile. România este pe locul 7 în privința creșterii prețului la gaze, cu o creștere de 94,5%, în Semestrul 1 (S1) 2022 comparativ cu S1 2021. Creșteri mai mari s-au înregistrat în Estonia (154%), Lituania (110%), Bulgaria (108%), Belgia (100,6%), Grecia (97,7%) și Luxemburg (95%), arată Eurostat.
România are mari probleme să justifice această creștere uriașă a prețului la gaze deoarece țara noastră importă foarte puțin, în timp ce Estonia și Lituania sunt dependente de importuri, mai exact cumpărau din Rusia și au decis să renunțe la gazul rușilor. De asemenea, Germania și Italia, țări complet dependente de importul de gaze, care nu produc nici măcar un sfert din necesarul de consum, au avut o creștere de 24,5%, în cazul germanilor, și 40% pentru italieni.
Ungaria a reușit din nou să-și reducă prețul la gaze cu 0,5% în semestrul 1 din 2022 comparativ cu semestrul 1 din 2021. Încă o dată reglementarea prețului la gaze, impusă de guvernul de la Budapesta, s-a dovedit capabilă să țină sub control prețurile. Ungaria este singurul stat UE care în ultimul an a înregistrat o scădere a prețului la gaze.
Prețul gazului din România este de 0,0611 euro/Kwh, arată Eurostat, mai mare decât cel din Polonia (0,0549 euro/Kwh) și Ungaria, care are cel mai mic preț din UE (0,0291 euro/Kwh).
În România, despre o reglementare a prețurilor din energie a vorbit PSD, care a propus inclusiv o metodă de reglementare. Momentan, Guvernul condus de Nicolae Ciucă nu a luat nicio decizie, însă exemplul Ungariei ar putea fi implementat și în România.
Companiile de stat din România, profituri duble
În timp ce cetățenii și companiile private se luptă cu aceste creșteri ale prețurilor, companiile de stat care produc energie electrică și gaze au reușit să-și dubleze profiturile. Nuclearelectrica a avut un profit de 1,2 miliarde de lei, în prima jumătate din 2022, ceea ce reprezintă o creștere cu 216%, comparativ cu aceeași perioadă din 2021.
Hidroelectrica a declarat un profit de 2,6 miliarde de lei în S1 din 2022, adică cu 56% mai mare decât S1 din 2021, în condițiile în care a vândut mai puțină energie electrică cu 29%.
Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, a avut un profit de 1,7 miliarde de lei în prima jumătate din 2022, adică cu 127% mai mare decât aceeași perioadă din 2021.
OMV Petrom, al doilea mare producător de gaze din România și o companie în care statul român mai deține 20% din acțiuni, a avut, în S1 din 2022, un profit net de 4,6 miliarde de lei, de 5 ori mai mare decât aceeași perioadă din 2021. OMV Petrom este marele câștigător al crizei energetice din România. De asemenea, compania precizează că consumul de gaze din România a scăzut cu 13% în S1 2022. Prin urmare, românii consumă mai puțin gaz,iar OMV Petrom reușește să obțină un profit de 5 ori mai mare în urma prețurilor exagerate. Din acest profit, circa 920 de milioane de lei vor intra în conturile statului român.
Doar de la aceste 4 companii, statul român a obținut, în primele 6 luni din 2022, un profit de circa 6,5 miliarde de lei. Nu toate companiile statului sunt capabile să profite de prețurile uriașe la energie electrică, iar un exemplu este Complexul Energetic Oltenia. Chiar dacă este unul dintre cei mai mari producători de energie electrică, Complexul se zbate în continuare în probleme financiare. CE Oltenia anunță, pentru anul 2022, un profit de doar 216 milioane lei.