România apare în raportul de miercuri al Comisiei Europene privind Mecanismul de redresare și reziliență cu 869,8 milioane de euro suspendate, sumă care reprezintă mai mult de jumătate din totalul fondurilor blocate la nivelul Uniunii Europene. În același document, țara noastră este evidențiată pozitiv pentru rezultatele investițiilor în infrastructura destinată educației și îngrijirii copiilor.
Comisia Europeană a publicat miercuri cel de-al cincilea raport anual privind implementarea Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), instrumentul prin care sunt finanțate planurile naționale de redresare și reziliență ale statelor membre. Documentul arată că, prin programul NextGenerationEU, au fost deja plătite 450 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi, adică aproape 80% din suma totală solicitată de țările UE.
Bruxelles-ul mai are de evaluat 32 de cereri de plată. Aproximativ 123 de miliarde de euro, reprezentând 21% din anvelopa financiară totală, urmează să fie distribuite până la finalul anului 2026.
Șase jaloane suspendate pentru România
România este menționată în raport cu 869,8 milioane de euro suspendate, sumă aferentă a șase jaloane și ținte neîndeplinite satisfăcător. Două dintre suspendări au fost deja anulate, însă patru jaloane rămân încă în procedură de reevaluare.
La nivelul întregii Uniuni, suma blocată ajunge la 1,55 miliarde de euro, bani suspendați pentru Bulgaria, Spania, Malta și România. „În unele cazuri, deși fusese adoptată o decizie de suspendare, aceasta a fost ulterior anulată, ca urmare a revizuirii planului național de redresare și reziliență (PNRR). În prezent, 1,55 miliarde de euro sunt suspendate pentru Bulgaria, Spania, Malta și România”, notează CE în raport.
Potrivit documentului, o suspendare nu echivalează automat cu pierderea definitivă a banilor. Statele primesc o perioadă suplimentară de șase luni pentru a adopta măsuri corective, iar majoritatea jaloanelor sunt îndeplinite în acest interval. Din cele 34 de jaloane și ținte suspendate la nivel european, doar patru au rămas neîndeplinite satisfăcător la finalul acestei perioade. Din cele 3,1 miliarde de euro suspendate în procedurile deja încheiate, 266,3 milioane de euro, adică 8,55%, au fost reduse definitiv.
Educația copiilor, punctul forte al României
Raportul Comisiei subliniază impactul investițiilor MRR asupra infrastructurii educaționale din statele membre, iar România este menționată explicit în acest context. Finalizarea proiectelor de construire și renovare a facilităților pentru educația și îngrijirea copiilor a contribuit semnificativ la creșterea numărului de beneficiari la nivel european.
„Aproape 6,4 milioane de elevi au beneficiat de spații și facilități noi sau modernizate cu sprijinul MRR. Această capacitate este echivalentă cu aproximativ de două ori numărul total de elevi și studenți înscriși în sistemul de educație din Belgia (aproximativ 2,98 milioane în 2024, potrivit datelor Eurostat). Creșterea a fost determinată în mare măsură de finalizarea proiectelor de construire și renovare a unor facilități pentru educația și îngrijirea copiilor finanțate prin MRR în România, alături de investițiile în școli și centre de învățământ profesional din Grecia și Spania”, notează Comisia în raport.
Digitalizare și tranziție verde în toată Uniunea
Documentul arată că investițiile în transformarea digitală susținute prin mecanism ajung la 140 de miliarde de euro. Comisia estimează că fiecare euro investit prin MRR în măsuri de digitalizare ar putea genera, până în 2030, aproximativ 1,5 euro în producția economică a Uniunii Europene.
Banii au fost direcționați, printre altele, către extinderea rețelelor de internet de mare capacitate în Austria, industria microelectronică din Germania și digitalizarea sistemelor judiciare din Bulgaria, Malta, Țările de Jos și Portugalia. În Grecia au fost sprijinite plățile electronice, pentru reducerea sarcinilor administrative și îmbunătățirea conformării fiscale, iar Estonia și-a dezvoltat serviciile publice digitalizate pentru diferite evenimente din viața cetățenilor.
Tranziția verde reprezintă componenta cea mai importantă din punct de vedere financiar, cu alocări de 287 de miliarde de euro. Potrivit estimărilor Comisiei, investițiile finanțate prin mecanism ar putea determina anual reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră echivalente cu 1,5% din emisiile totale ale UE, raportat la anul 2021. Separat, reformele asociate programului ar putea genera economii suplimentare echivalente cu încă 1,4% din emisiile anuale ale Uniunii.
Printre exemplele oferite de Bruxelles se numără instalarea în Cehia a unor sisteme de încălzire cu emisii reduse și a tehnologiilor pentru energie regenerabilă, măsuri care ar putea permite evitarea a cel puțin 500.000 de tone echivalent CO2 în fiecare an. În Polonia, reformele au vizat și extinderea capacităților eoliene și fotovoltaice. Comisia Europeană precizează că impactul MRR nu se limitează la investiții, mecanismul fiind legat și de reforme structurale în statele membre.
