România a urcat pe locul al doilea în Uniunea Europeană la acordarea ajutoarelor de stat, fiind depășită doar de Ungaria. În același timp, țara se află printre primele locuri în statistici privind sărăcia în muncă. Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, critică acest model economic și denunță redistribuția politică a resurselor.
România se află pe locul al doilea în UE la ajutoarele de stat, depășită doar de Ungaria. Totodată, rămâne printre primele la sărăcia în muncă, unde oamenii, deși angajați, au venituri insuficiente pentru un trai decent.
Claudiu Năsui critică dur acest model, descriindu-l ca fiind bazat pe „redistribuție politică” și favorizare a unor grupuri privilegiate. El subliniază că statul nu găsește bani pentru reducerea taxelor sau sprijin direct pentru populație și mediul privat, dar alocă resurse pentru ajutoare de stat și subvenții.
Năsui afirmă că ajutoarele de stat reprezintă „socialism pentru bogați”, deoarece fondurile sunt colectate de la populație prin taxe și redistribuite către câțiva beneficiari. El susține că acest mecanism dezavantajează contribuabilii și firmele care aduc valoare economiei.
Fostul ministru acuză că apropierea de clasa politică poate influența accesul la schemele de sprijin, descriind sistemul ca o „redistribuție de la toți către puțini”. El consideră că riscurile și beneficiile sunt dezechilibrate: profiturile rămân private, dar pierderile sunt suportate de contribuabili.
Criticile vin într-un context economic tensionat, cu presiune fiscală crescută și lipsă de predictibilitate în politicile economice. Năsui susține că taxele mari afectează companiile și angajații care susțin economia reală, iar în loc să reducă povara fiscală, statul preferă să colecteze și să redistribuie selectiv fonduri.
Acest model, spune Năsui, este legat de situația socială a României, care se află printre liderii europeni la ajutoare de stat și sărăcie în muncă. „Taxe mari și redistribuție politică multă”, rezumă el.
Tema ajutoarelor de stat rămâne controversată în economia europeană. Susținătorii spun că sprijină investițiile strategice și dezvoltarea industriei, în timp ce criticii consideră că distorsionează piața și favorizează companiile cu influență politică, reducând concurența. În România, discuția este sensibilă, multe programe fiind contestate pentru lipsa de transparență și criterii neclare.
