Pîrcălăbescu a explicat că proiectul nu ține de Ministerul Apărării, ci de Ministerul Afacerilor Interne și a indicat clar locațiile unde ar urma să fie realizată producția.
„Acest proiect este sub autoritatea MAI care trebuie să vină în această Comisie, așa cum am venit noi astăzi. Această armă este în discuție pentru a se face la Cugir, la fabrica de arme, iar muniția asociată acestui contract să se producă la Sadu, pentru că acolo sunt caracteristicile specifice”, a spus acesta.
SAFE: miliarde de euro și o concentrare controversată a contractelor
Controversa apare în contextul în care Antena 3 CNN a prezentat documente privind modul în care România intenționează să cheltuiască fondurile din programul SAFE.
Potrivit acestor date, primul pachet de proiecte, în valoare de 8,33 miliarde de euro, include 15 programe de înzestrare – de la blindate și elicoptere până la drone și sisteme antiaeriene.
Șase dintre aceste contracte ar urma să fie atribuite gigantului german Rheinmetall, care ar încasa peste 5,6 miliarde de euro, adică cea mai mare parte a fondurilor din acest prim pachet.
Programul SAFE (Security Action for Europe), cu o valoare totală de 150 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene, este conceput pentru a accelera investițiile în apărare până în 2030. România are alocată o sumă de aproximativ 16,6 miliarde de euro, însă banii nu sunt nerambursabili, ci împrumuturi pe termen lung, care vor trebui returnate.
Industria românească, între promisiuni și realitate
În acest context, ministrul Apărării, Radu Miruță, a susținut că obiectivul programului nu este doar achiziția de echipamente militare, ci și revitalizarea industriei naționale.
Planul prezentat de Minister prevede ca aproximativ 50% din producție să fie realizată local, în puncte strategice precum Mangalia, Mediaș, Brașov, Cugir și Sadu.
Criticii, însă, susțin că aceste procente de „localizare” nu sunt suficiente pentru a compensa faptul că majoritatea contractelor și a valorii adăugate rămân la companii străine.
În paralel, comparația cu Polonia, care a anunțat că direcționează aproape 90% din fondurile SAFE către propria industrie de apărare, a amplificat presiunea asupra autorităților de la București.
