Expansiunea accelerată a platformelor internaționale de comerț electronic din afara Uniunii Europene poate genera pierderi importante pentru economia României, dacă nu este însoțită de măsuri care să asigure reguli egale de concurență, arată un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București, citat de Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO). În 2025, vânzările companiilor extracomunitare către România au ajuns la cel puțin 4,4 miliarde de lei – doar din încasările de TVA – iar pentru 2026 se estimează o creștere de 20% a valorii comenzilor.
Potrivit analizei, calculul a fost făcut strict pe baza încasărilor de TVA prin sistemul IOSS, dar autorii avertizează că suma reprezintă doar un prag minim, întrucât nu surprinde toate formele de vânzare și import utilizate de platformele extracomunitare.
Banii pleacă din România, fără beneficii locale
Studiul arată că, în cazul platformelor non-UE, valoarea tranzacțiilor nu se transformă în aceeași măsură în valoare adăugată locală, locuri de muncă, taxe plătite în România sau investiții în servicii conexe. Produsele sunt, de regulă, fabricate în afara Uniunii Europene și ajung direct la consumatorii români, fără a produce efecte economice similare celor generate de comercianții români sau europeni.
„Studiul ASE confirmă ceea ce industria locală semnalează de mult timp: nu orice creștere a comerțului online înseamnă automat dezvoltare economică pentru România. Atunci când valoarea tranzacțiilor pleacă în afara Uniunii Europene, iar România rămâne cu presiunea asupra infrastructurii și concurența dezechilibrată, economia locală pierde. Nu cerem privilegii pentru companiile românești, ci reguli egale pentru toți cei care vând către consumatorii români”, a declarat Cristian Pelivan, director ARMO.
Peste 4.600 de locuri de muncă, amenințate
Analiza susține că modelul local de comerț electronic are o contribuție mult mai puternică la economia românească. În 2024, comerțul electronic realizat de retailerii români susținea aproximativ 15.918 locuri de muncă directe, care generează taxe și contribuții locale.
Pentru anul 2026, studiul estimează că, în scenariul în care platformele non-UE continuă să crească fără măsuri corective, economia României ar putea pierde aproximativ 1,78 miliarde de lei din impactul total al sectorului asupra PIB. De asemenea, aproximativ 4.630 de locuri de muncă ar putea fi afectate.
„Comercianții români plătesc taxe, angajează oameni, investesc local și respectă reguli stricte privind siguranța produselor, protecția consumatorilor și responsabilitatea de mediu. Concurența este sănătoasă doar atunci când toți actorii joacă după aceleași reguli. În caz contrar, vorbim despre o distorsiune care afectează firmele locale, bugetul public și capacitatea României de a dezvolta o economie digitală competitivă”, a adăugat Cristian Pelivan.
ARMO critică abrogarea taxei logistice de 25 de lei pe colet
În acest context, ARMO atrage atenția asupra proiectului de lege L361/2026, care vizează abrogarea taxei logistice de 25 de lei pe colet, aplicată coletelor non-UE cu valoare declarată sub 150 de euro.
Potrivit asociației, această taxă a adus la buget aproximativ 32 de milioane de euro de la companiile non-UE în primele trei luni ale anului. ARMO susține că eliminarea ei ar reduce capacitatea României de a limita dezechilibrele generate de importurile directe prin platforme extracomunitare.
Asociația mai arată că autoritățile trebuie să găsească modalități prin care legislația privind protecția consumatorilor, precum și normele europene de siguranță a produselor, să fie aplicate în mod egal tuturor comercianților care vând către consumatorii români, indiferent dacă aceștia sunt din România, din Uniunea Europeană sau din afara spațiului comunitar.
