Laura Codruța Kovesi încheie vineri mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO), instituție pe care a condus-o din octombrie 2019. Fosta șefă a DNA lasă în urmă un parchet care investighează fraude estimate la peste 67 de miliarde de euro, a cărui activitate a fost evaluată pozitiv de Comisia Europeană. De la 1 noiembrie, locul ei va fi luat de procurorul german Andrés Ritter.
Kovesi a devenit primul procuror-șef european în octombrie 2019, după ce condusese anterior Direcția Națională Anticorupție din România. Parchetul European, cu sediul la Luxemburg, a devenit operațional la 1 iunie 2021 și are competența de a investiga fraudele cu fonduri europene, corupția și fraudele transfrontaliere grave în domeniul TVA care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.
Andrés Ritter va prelua funcția de la 1 noiembrie, pentru un mandat tot de șapte ani.
Creșterea numărului de anchete
Numărul anchetelor active a urcat de la 515 în 2021 la 3.602 la finalul lui 2025, potrivit datelor din evaluarea instituției. Valoarea prejudiciilor estimate în dosarele aflate în lucru a ajuns la 67,27 miliarde de euro, conform raportului anual al EPPO din 2025. Este vorba despre prejudicii suspectate în anchetele în curs, nu despre fonduri deja recuperate sau fraude confirmate în instanță.
Doar în 2025, procurorii europeni au deschis 2.030 de anchete noi, cu aproximativ 35% mai multe față de anul anterior. Rata condamnărilor în cauzele soluționate prin verdict a ajuns la aproape 95%.
Comisia Europeană a lăudat contribuția EPPO la combaterea fraudelor împotriva bugetului UE, însă a semnalat și probleme legate de resursele umane și financiare, precum și dificultăți în cooperarea cu autoritățile naționale.
Avertismentul lui Kovesi pentru succesor
Într-un interviu acordat POLITICO înainte de finalul mandatului, Kovesi a avertizat că rezultatele obținute până acum nu garantează viitorul instituției. Ea a explicat că Parchetul European riscă să fie slăbit treptat dacă nu primește resursele și instrumentele juridice necesare. „Provocarea cheie pentru EPPO şi, în special, pentru succesorul meu va fi menţinerea independenţei şi credibilităţii EPPO”, a spus ea.
Fosta șefă a DNA a criticat în același interviu finanțarea insuficientă, amânarea reformelor legislative și obstacolele administrative care îngreunează munca procurorilor europeni. Potrivit lui Kovesi, EPPO ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegați, însă finanțarea existentă acoperă doar 180 de posturi.
Critici la adresa politicienilor europeni
Kovesi a criticat totodată atitudinea unor politicieni și oficiali europeni față de anchetele penale, spunând că la Bruxelles există persoane care par să se considere deasupra legii. Ea a susținut că independența justiției este apărată de politicieni atâta timp cât anchetele nu îi vizează pe ei sau pe apropiații lor, dar că atitudinea se schimbă imediat ce investigațiile le afectează interesele. A menționat, printre altele, situația din Grecia, unde consideră că Parchetul European s-a confruntat cu una dintre cele mai evidente tentative de intimidare, în contextul anchetelor privind presupuse fraude cu subvenții agricole europene.
Kovesi a atras atenția și asupra conflictelor de competență dintre EPPO și autoritățile judiciare naționale, care pot întârzia sau bloca investigațiile. Întrebată dacă se referă și la ancheta privind achizițiile de vaccinuri împotriva COVID-19, cunoscută drept „Pfizergate”, a refuzat să comenteze dosare concrete.
Cu toate dificultățile semnalate, Kovesi consideră că Parchetul European a demonstrat că poate combate fraudele transfrontaliere și poate contribui la protejarea bugetului Uniunii Europene. Ea a descris conducerea EPPO drept cea mai dificilă funcție din cariera sa, dar a spus că nu ar schimba nimic dacă ar lua totul de la început.
Întrebată ce va face în perioada următoare, prima șefă a EPPO a rămas evazivă. „Hai să nu vorbim despre planurile mele personale. Hai să ne concentrăm pe EPPO. O să vedem după ce îmi voi încheia mandatul”, a răspuns ea.
