Prima vizită a lui Putin de la emiterea mandatului internațional de arestare a fost făcută sâmbătă, în Crimeea, zonă anexată ilegal de ruși. Totuși, președintele Rusiei nu s-a confruntat cu niciun risc, pentru că Ucraina nu este membră a Curții Penale Internaționale, care a emis mandatul.
Vladimir Putin a făcut o vizită surpriză în orașul portuar ucrainean ocupat Mariupol, sâmbătă seara. Este o demonstrație de sfidare după ce Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele său pentru acuzații de crime de război. Însă, nici Rusia, nici Statele Unite, nici China și nici Ucraina nu sunt membre ale CPI.
Presa de stat rusă a difuzat imagini care îl arată pe președinte în prima sa călătorie în teritoriile ocupate de Rusia în regiunea ucraineană Donbas de când a început războiul din Ucraina, anunță The Guardian, citat de B1TV.
Potrivit Agenției Tass, Putin a zburat cu elicopterul la Mariupol sâmbătă și a făcut un tur al orașului, uneori conducând propria mașină. El a vizitat mai multe locații, a vorbit cu locuitorii și i s-a prezentat un raport privind lucrările de reconstrucție din oraș.
Mariupol a fost ocupat în luna mai a anului trecut, după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale războiului.
Aceasta a marcat prima victorie majoră a Rusiei în războiul său din Ucraina, după ce nu a reușit să cucerească capitala Kiev și s-a concentrat în schimb asupra țintelor din sud-estul țării.
Orașul portuar a fost cucerit după un asediu îndelungat în care forțele rusești au distrus oțelăria Azovstal, ultima rezistență a forțelor ucrainene în oraș.
Sâmbătă, Putin a călătorit în Crimeea, la mică distanță la sud-vest de Mariupol, pentru a marca cea de-a noua aniversare a anexării peninsulei de către Rusia din Ucraina.
Televiziunea de stat rusă l-a arătat vizitând orașul port Sevastopol de la Marea Neagră, însoțit de guvernatorul local numit de Moscova, Mihail Razvozhayev.
Putin a vizitat o școală de artă și un centru pentru copii – locații care par să fi fost alese ca răspuns la mandatul de arestare emis de CPI, care a fost emis după ce un grup de judecători a convenit că există „motive rezonabile” pentru a crede că Putin și comisarul său pentru drepturile copilului, Maria Alekseyevna Lvova-Belova, sunt responsabili pentru „deportarea ilegală” a copiilor ucraineni.
Kievul afirmă că peste 16.000 de copii ucraineni au fost deportați în Rusia de la începutul conflictului, în februarie 2022, mulți dintre ei fiind plasați în instituții și centre de plasament. Procurorul CPI, Karim Khan, a declarat pentru AFP că Putin este acum pasibil de arestare dacă pune piciorul în oricare dintre cele peste 120 de state membre ale Curții.
Putin nu a comentat public mandatul, dar Kremlinul a respins validitatea acestuia ca fiind „nulă”, deoarece Rusia nu a recunoscut jurisdicția CPI.
CPI, recunoscut de 123 de țări, nu face parte din Organizația Națiunilor Unite și nici nu dispune de o forță de poliție proprie, ceea ce o face dependentă de statele membre ale Curții pentru a pune în aplicare mandatele pe care le emite.
Nici Rusia, nici Statele Unite, nici China și nici Ucraina nu sunt membre ale CPI.
Leave a comment