Toni Greblă este noul președinte al Autorității Electorale Permanente. El a fost ales pentru un mandat de opt ani cu 251 de voturi „pentru” şi 110 voturi „împotrivă”, în plenul parlamentului.
La votul de marți, candidata Iulia Andreea Băbeanu, din partea AUR, a primit 37 de voturi pentru şi 324 de voturi împotrivă, iar candidatul USR, Cristian Preda, a primit 73 de voturi „pentru” şi 288 de voturi „împotrivă”, transmite PsNews.
În 11 ianuarie 2023, Constantin-Florin Mituleţu-Buică a înaintat celor două Camere ale Parlamentului demisia sa din funcţia de preşedinte al AEP.
Comisiile parlamentare juridice i-au avizat favorabil, în 20 februarie şi 21 martie, pentru această funcţie pe Iulia Andreea Băbeanu, propusă de AUR, pe Toni Greblă, propus de PSD şi pe Cristian Preda, propus de USR, pe motiv că toţi trei candidaţi întrunesc condiţiile prevăzute de lege necesare numirii ca preşedinte al AEP.
Autoritatea Electorală Permanentă, conform legii sale de funcționare, are misiunea de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor și a referendumurilor, precum și finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Nu în ultimul rând, o structură a instituției este cea care verifică modul cum partidele cheltuiesc banii pe care îi primesc de la stat ca subvenții, dar sunt atente și cer socoteală și la plățile făcute în perioada campaniilor electorale, când sunt cheltuite sute de milioane.
Cine a condus Autoritatea Electorală Permanentă
De-a lungul timpului, de la înființare până în prezent, AEP a fost condusă se patru președinți.
Octavian Opriș a pus bazele Autorității Electorale Permanente înființată prin Legea nr. 286/2003, și a contribuit la dezvoltarea instituției timp de opt ani. A deținut funcția de președinte al AEP din luna mai 2004 până în luna mai 2012.
Politician cu experiență, având la momentul preluării funcției patru mandate de parlamentar, Opriș este singura persoană care a reușit să aibă un mandat întreg la conducerea AEP.
Ana Maria Pătru– 05.2012- 27.11. 2016- aceasta a demisionat în urma arestării sale preventive într-un dosar DNA pentru trafic de influență și spălare de bani.
Procurorii spuneau că, în perioada aprilie-iunie 2008, Ana-Maria Pătru ar fi pretins, iar în 2009 ar fi primit de la reprezentanţii unei societăţi suma de 210.000 de euro reprezentând contravaloarea unui imobil situat în Bucureşti. În toamna lui 2016, chiar a petrecut o perioadă în arest preventiv. Însă patru ani mai târziu, în octombrie 2020, aceasta a fost achitată definitiv de Curtea de Apel.
Daniel Barbu și-a dat demisia, în 2019, de la șefia Autorității Electorale Permanente pentru că se pregătea să-și depună dosarul de candidatură pentru o funcție de eurodeputat la alegerile care aveau loc peste trei luni. Fost ministru al Culturii în Guvernul Ponta și fost senator ALDE, în 2017 Barbu preluase șefia acestei instituții, deși fusese membru marcant al unui partid. În condițiile pentru validarea ca președinte sau vicepreședinte al AEP era una clară: aceștia nu sunt membri de partid, dar Barbu scăpase de acest statut prin demisia din ALDE.
La o lună de la demisie, DNA l-a pus sub urmărire penală pentru că în perioada cât a fost șef al AEP nu ar fi dispus verificări anuale pentru fiecare partid care beneficiază de venituri de la stat, dar și pentru că ar fi stopat controale aflate în curs, în acea perioadă fiind un scandal legat de PSD și modul cum au fost cheltuite unele sume de bani.
Constantin- Florin Mitulețu-Buică– 27.02.2019 – 08.02.2023. A fost acuzat de Agenția Națională de Integritate de folosirea funcției pentru favorizarea unei persoane, după ce și-a angajat cumnata în instituția pe care o conducea.
Conform ANI, în calitate de președinte al Autorității Electorale, „a emis, aprobat și semnat nouă acte materiale prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru cumnata acestuia, care a fost încadrată la cabinetul vicepreședintelui Autorității Electorale Permanente pe funcția de consilier”. Șeful AEP a susținut atunci că este vorba despre o „suspiciune” pentru care nu ar exista „niciun fel de fundament”.
Șeful AEP a mai fost vizat de o plângere penală și chiar a fost trimis în judecată de procurori pentru abuz în serviciu, dar în iunie 2022 Tribunalul București a retrimis dosarul la parchet. În noiembrie 2021, Parchetul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti a anunţat Parlamentul că preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Mituleţu Buică, a fost trimis în judecată pentru trei infracţiuni de abuz în serviciu, ultima în formă continuată.
Mituleţu-Buică a fost acuzat de procurori că a făcut presiuni ca doi șefi din AEP – Gabriel Saucă, director general Direcţia de Coordonare a Sistemului Informaţional Electoral Naţional şi Cristian Petraru, şeful Departamentului de organizare a proceselor electorale să părăsească instituţia. De asemenea, el a fost acuzat că ar fi blocat mai multe posturi din AEP, neorganizând concursuri pentru ocuparea lor, potrivit unui raport al Curţii de Conturi.
În februarie 2021, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis ca lui Mitulețu-Buică să îi fie retras titlul de doctor, fiind acuzat că și-a plagiat teza de doctorat.