Ucraina a anunțat că nu va semna un nou acord de tranzit pentru gazele rusești, generând reacții dure din partea președintelui rus Vladimir Putin. Acesta a acuzat Kievul că ar „pedepsi” Europa prin refuzul său, subliniind dificultățile pe care le-ar putea întâmpina state precum Slovacia, Republica Cehă și Austria, dependente de gazele care tranzitează teritoriul ucrainean.
Putin: „Nu există timp pentru un nou acord”
Într-un briefing televizat, Vladimir Putin a declarat că prelungirea actualului acord, care expiră la sfârșitul acestui an, este imposibilă. „Nu există niciun contract și este imposibil să fie încheiat în trei-patru zile”, a afirmat liderul de la Kremlin, conform B1TV. El a mai spus că decizia Kievului ar avea ca efect direct afectarea statelor europene: „Au anunțat că nu vor reînnoi contractul. Prin această decizie, Kievul pedepsește Europa”.
Gazele transportate prin conducta Urengoi-Pomarî-Uzhgorod, construită în perioada sovietică, asigură o cantitate relativ redusă pentru Europa. În 2023, doar 15 miliarde de metri cubi de gaze rusești au trecut prin Ucraina – reprezentând doar 8% din fluxurile maxime din 2018-2019.
Conducta aduce gaze din Siberia, trecând prin orașul Sudzha, situat în regiunea Kursk din Rusia și aflat sub control ucrainean. De aici, gazele tranzitează Ucraina și ajung în Slovacia, unde conducta se ramifică pentru a alimenta Republica Cehă și Austria.
Moscova se declară pregătită să livreze gaze
Deși procesul de tranzit este afectat de decizia ucraineană, Vladimir Putin a reiterat că Rusia rămâne deschisă să furnizeze gaze Europei, inclusiv prin Ucraina, dacă va exista cerere: „Rusia este gata să furnizeze gaze prin Ucraina oricărui client, dar un proces în derulare face acest lucru imposibil”.
Totodată, Putin a subliniat că Rusia poate utiliza și alte rute pentru livrări, inclusiv conducta Yamal-Europa, care trece prin Polonia.
Decizia Ucrainei și declarațiile Moscovei vin pe fondul unor relații tensionate și al unui context geopolitic complicat, în care dependența Europei de gazele rusești a scăzut semnificativ în ultimii ani. Bruxelles-ul și alte state membre UE au investit masiv în diversificarea surselor energetice, pentru a reduce influența Kremlinului asupra pieței energetice europene.
