Olguta Vasilescu in catușe

Lia Olguța Vasilescu a început aventurile cu justiția pe 30 martie 2016. Atunci s-a dispus reținerea sa pentru 24 de ore. Află în text care este personajul controversat care a dus la condamnarea fostului premier Adrian Năstase și apare și în dosarul Olguței Vasilescu.

Începem în LumeaPolitica.ro o istorie a aventurilor liderului PSD în lumea minunată a dosarelor penale și a faptelor reprobabile. Vom prezenta faptele, vom aduce informații noi, vom interpreta informațiile existente și vom solicita răspunsuri de la autorități. Acesta este primul episod din serialul „Olguța în WonderLand”.

Istoria aventurilor penale pentru Olguța Vasilescu

O zi mai târziu, judecătorii au decis că arestul la domiciliu este cea mai potrivită măsură preventivă. Au trecut aproape patru ani și nu știm dacă procurorii au avut dreptate sau Olguța Vasilescu este nevinovată.

Într-un rechizitoriu de 61 de pagini, procurorii de la DNA au decis în iulie 2016 să o trimită în judecată pe actuala șefă de campanie a PSD. Patru infracțiuni de luare de mită, trei infracțiuni de „folosire a autorității sau influenței în scopul obținerii de bani” și două infracțiuni de spălare de bani erau menționate de procurori în rechizitoriu.

După cinci luni, pe 15 decembrie 2016, Tribunalul București exclude mai multe probe din rechizitoriul Olguței Vasilescu. Este vorba despre trei declarații, un denunț și o înregistrare ambientală. În 27 ianuarie 2017 magistrații de la Curtea de Apel mențin sentința.

Practic, tot dosarul era îngropat pentru că cei trei martori și denunțătorul dăduseră declarații în fața unor ofițeri de poliție judiciară care nu aveau delegație. O formalitate dinamita tot dosarul Olguței Vasilescu.

Bani pentru primăriță

Doi oameni de afaceri ar fi fost determinați de Olguța Vasilescu să plătească materiale de campanie electorală în valoare de 44.000 de euro. Tot ei ar fi contribuit și pentru alte manifestări de campanie.

Conform rechizitoriulu, oamenii de afaceri au achitat organizarea unor evenimente în valoare de 300.000 de lei.

Procurorii nominalizează afaceriștii în rechizitoriu, dar numele lor sunt anonimizate. „(…) acesta a fost de acord cu acordarea sprijinului financiar pentru campania electorală a senatorului Vasilescu Lia Olguţa, din afirmaţiile omului de afaceri şi ale apropiaţilor acestuia reţinând că a contribuit cu aproximativ 300.000 lei” se arată în actul de trimitere în judecată.

Dacă nu ar fi fost anonimizate numele puteam acum să vedem dacă firmele respectivilor afaceriști au primit contracte cu Primăria Craiova.

De cinci ori mai mulți bani de Bregovici

Altă parte din acuzații se referă la concertul lui Goran Bregovici din campania electorala din 2012. Olguța a avut parte de lansare a candidaturii într-un concert susținut de Goran Bregovici. Ea a apărut pe scenă împreună cu primarul de atunci al Constanței, Radu Mazăre. În mod ironic, Olguța Vasilescu a apărut la eveniment într-un tricou pe care scria „Justice for Craiova” referindu-se la Universitatea Craiova. La scurt timp după alegeri a ales să nu susțină echipa de fotbal.

Olguta si Radu Mazare

În rechizitoriu se arată faptul că o firmă a achitat impresarului canadian al lui Bregovici suma de 50.000 de euro. Societățile folosite de Olguța pentru campanie au achitat numai 10.000 de euro.

Procurorii încearcă să descifreze aceste neconcordanțe și susțin că liderul social democrat a prezentat un contract pentru o sumă mai mică în instanță „urmărind inducerea în eroare a magistratului cu privire la provenienţa banilor, precum şi cu privire la cuantumul real al prestaţiei (respectiv de 50.000 euro)” se arată în rechizitoriu.

Fațade pentru Olguța Vasilescu vs. contracte de la Primărie

Cea mai clară parte din rechizitoriu se referă la fațadele unor blocuri. Concret, Olguța a solicitat prin intermediar ca două firme care aveau contracte cu primăria să reabiliteze gratis fațadele unor blocuri. Se întâmpla în 2014.

Un om de afaceri a spus, conform rechizitoriului că „a acceptat solicitarea formulată de inc. VASILESCU LIA OLGUŢA în considerarea atribuțiilor pe care aceasta le avea în calitate de primar, pentru a nu întâmpina din partea acesteia dificultăţi în buna desfăşurare a contractelor, în legătură cu situaţiile de lucrări sau alte aspecte aferente execuţiei.”

Referitor la aceste firme se spune cu subiect și predicat în rechizitoriu că au primit diferite beneficii de la Olguța în timp ce aceasta era primar. Una dintre societăți avea în derulare patru contracte de lucrări. Unul fusese semnat în noiembrie 2012, două în martie și septembrie 2013 și ultimul în februarie 2014.

După sponsorizare firma a mai încheiat cu Primăria Craiova alte trei contracte. În martie 2014, mai 2014 și octombrie 2015.

Altă firmă care a intrat în caruselul sponsorizărilor a primit de la Primăria Craiova sistemul de management al traficului și construcția unui parc de agrement.

Înregistrările compromise

„Exclude proba constând în interceptarea convorbirii ambientale dintre Vlăsceanu Ion şi Pârvulescu Ionuţ din data de 19.02.2016” se arată în dispoziția judecătorilor de la Tribunalul Municipiului București din 15 decemnbrie 2016. Decizia a rămas valabilă după ce Curtea de Apel a respins contestația procurorilor pe 27 ianuarie 2017.

Olguta Vasilescu si Ionut Parvulescu

Având în vedere că reținerea Olguței Vasilescu a avut loc pe 30 martie, iar înregistrările dintre cele două persoane nominalizate de judecători avuseseră loc pe 19 februarie concluziile sunt clare.

Procurorii o „lucrau” pe Olguța Vasilescu de peste o lună de zile. Practic Ion Vlăsceanu despre care nu sunt multe date înregistrase pe Pârvulescu în ultima decadă a lui februarie 2016. Polițiști judiciari îl interogaseră apoi pe fostul purtător de cuvânt al Primăriei din Craiova. Acesta formulase un denunț.

Eroarea DNA a fost că polițiștii nu au delegat ofițerii de poliție judiciară conform regulemantelor interioare ale instituției. Același motiv a avut și excluderea declarațiilor date de trei martori: Selavartea Constantin, Vlăsceanu Ion, Miereanu Gabriela.

Vlăsceanu implicat și în dosarul lui Adrian Năstase

Ion Vlăsceanu apare și dosarul în urma căruia a fost condamnat fostul premier Adrian Năstase. Atunci procurorii nu au mai uitat de delegațiile de la dosar.

Ion Vlasceanu UTI Adrian Nastase

„Din cercetarile efectuate în cauză au rezultat date şi indicii temeinice privind săvârşirea de către ADRIAN NĂSTASE a infracţiunii menţionate, constând în aceea că, în anul 2003, a pretins şi primit de la Vlăsceanu Ion –fost director general şi administrator la SC UTI Instal Construct SA, o parte din contravaloarea unor lucrări executate, la imobilele din Bucureşti, str. Muzeul Zambaccian nr. 16, localitatea Cornu, judeţul Prahova şi din Bucureşti, str. Cristian Tell nr. 15.In schimbul acestor foloase, evaluate la peste 6 miliarde ROL, fostul prim ministru al Guvernului României a folosit influenţa şi autoritatea sa, decurgând din funcţia deţinută, pentru a favoriza grupul de firme UTI în încheierea şi derularea unor contracte cu Ministerul Apărării Naţionale, Guvernul României, Preşedinţie, Parlamentul României” se arată în rechizitoriul lui Adrian Năstase.

Deși anonimizat numele, este clar că UTI este menționată în dosarul Olguței ca fiind firma care a câștigat contractele de la WaterPark și sistemul de management al traficului.

Cât timp durează delegarea polițiștilor judiciari?

Declarația dată de Ion Vlăsceanu de la UTI a fost exclusă de judecători pentru că nu exista delegație a polițiștilor judiciari. Decizia a rămas în picioare la finele lui ianuarie 2017. Aproape doi ani au trecut și procurorii nu au găsit doi polițiști „cu delegație” care să ia o nouă declarație.

La fel și în cazul Gabrielei Miereanu. Aceasta este în continuare arhitect șef al Primăriei din Craiova.

De asemenea, surse bine informate susțin faptul că la dosar se regăsesc declarațiile celorlalți oameni de afaceri implicați în această poveste. Din ianuarie 2017 dosarul se află la DNA și nu se mai știe nimic despre el.

Întrebări pentru procurorii care o anchetează pe Olguța Vasilescu:

  1. De ce nu au fost reaudiați Vlăsceanu, Miereanu, Pârvulescu și Selavartea?
  2. Dacă UTI a dat foloase necuvenite și a primit contracte, de ce nu a formulat Urdăreanu denunțul?
  3. MITLIV, Recon și celelalte firme abonate la banii Primăriei din Craiova despre care se vorbește în rechizitoriu nu au declarații relevante?
  4. Care este motivul lipsei de celeritate în refacerea acestui dosar?
  5. Traseul avut de Ionuț Pârvulescu (angajat al cabinetului lui Claudiu Manda, director al unui parc industrial deținut de CJ Dolj) poate să fie considerat o recompensă pentru schimbarea declarațiilor?

 

 

 

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *