Adunarea Generală a ONU de la New York a devenit scena unui experiment: liderii mondiali au încercat să construiască alianțe care să ocolească administrația Trump. Testul a arătat însă cât de greu este, în practică, să te descurci fără Washington. Discuțiile despre Ucraina, inteligența artificială și Iran au scos la iveală atât progrese concrete, cât și diviziuni serioase între aliați.
La sediul ONU s-au adunat săptămâna aceasta lideri mondiali nemulțumiți de imprevizibilitatea Statelor Unite. Tot mai mulți aliați susțin că nu se mai pot baza pe Washington și vorbesc despre „puteri mijlocii“ care ar putea stabili singure agenda globală. Tensiunea a fost vizibilă: premierul canadian Mark Carney și premierul spaniol Pedro Sánchez, doi dintre cei mai vehemenți critici ai președintelui Donald Trump, au evitat deliberat o întâlnire cu liderul de la Casa Albă.
Momentul a părut potrivit și pentru o poziție comună împotriva unor politici americane care au afectat aliați din Golf și din Europa, mai ales în privința războiului din Iran. Popularitatea lui Trump în plan intern se află la un minim istoric, iar republicanii se luptă să păstreze controlul Congresului la alegerile de la jumătatea mandatului, din noiembrie, scrie politico.eu.
Un proces încă neterminat
Discuțiile despre Ucraina, inteligența artificială și Iran au arătat că există promisiunea unor noi aranjamente globale, fără implicarea directă a SUA. Multe dintre aceste eforturi s-au lovit însă de diviziuni interne sau de o realitate dură: orice acțiune majoră are nevoie, până la urmă, de acordul Washingtonului.
Allison Minor, care a deținut funcții de conducere responsabile de dosarul Golfului atât în administrația Biden, cât și în primul mandat Trump, a participat la evenimente alături de lideri din Golf și din Europa, în marja Adunării Generale. Ea a descris efortul de a construi o lume care să nu mai graviteze în jurul SUA drept „un proces în curs de desfășurare“. „Există un fel de reflex, o obișnuință de a te aștepta ca Statele Unite să vină și să ofere acea putere de convocare și direcție“, a explicat Minor. „Realitatea este că SUA rămân, în continuare, actorul central“, a adăugat ea.
Sesiunea Adunării Generale continuă oficial până luni, dar majoritatea liderilor și-au ținut deja discursurile în cursul săptămânii. Vineri, mulți participanți se grăbeau să prindă zborurile de întoarcere, înaintea unei furtuni puternice așteptate în nord-estul Statelor Unite.
Câștiguri concrete pentru Ucraina
Miza efortului „puterilor mijlocii“ este deosebit de ridicată în cazul Ucrainei, unde europenii încearcă să compenseze sprijinul militar și diplomatic tot mai imprevizibil al Americii. Au existat totuși rezultate concrete: tensiunea legată de Groenlanda a fost rezolvată printr-un nou acord cu Trump, Finlanda a semnat un acord privind dronele cu Ucraina, iar Franța a anunțat un contract pentru livrarea de radare și interceptoare către Kiev.
Canada, posibil viitor „membru asociat“ al UE, s-a apropiat la rândul ei de bloc. Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a plecat de la New York direct spre Ottawa, pentru discuții privind comerțul și submarinele.
Aceste câștiguri concrete au avut loc însă pe fondul unor semnale contradictorii venite de la Washington. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Trump și a declarat că a primit acordul final pentru licențierea producției de rachete Patriot, informație pe care Casa Albă nu a confirmat-o. A doua zi, secretarul de stat Marco Rubio le-a spus jurnaliștilor că SUA l-au invitat pe președintele rus Vladimir Putin la reuniunea G20 de la Miami și l-au încurajat să participe.
Fisuri între aliații europeni
Invitația făcută lui Putin a nemulțumit Europa. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a calificat-o drept „greu de acceptat“. Reacțiile au scos însă la iveală fisuri între aliați: ministrul german de externe a salutat, la rândul lui, ideea invitației.
Întrebată despre acest subiect, ministrul de externe al României, Oana Țoiu, a preferat să pună accentul pe „vestea bună“ reprezentată de recent adoptatele sancțiuni americane împotriva Rusiei. „Ceea ce trebuie să facem este să ne coordonăm pe sancțiuni și să ne coordonăm eforturile diplomatice“, a spus Țoiu.
Rubio s-a întâlnit, miercuri, cu omologul său rus, într-o discuție cu ușile închise. Emisarul rus Kirill Dmitriev s-a văzut, la New York, cu emisarii Casei Albe, Jared Kushner și Steve Witkoff, potrivit CNN.
La un eveniment desfășurat în marja Adunării Generale, ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a pledat pentru menținerea relației dificile dintre SUA și Europa, pe care a numit-o o „căsnicie“. „Chiar dacă dragostea a dispărut din căsnicie, noi considerăm că este, totuși, o căsnicie. Aveți aventuri în altă parte, dar pentru noi rămâneți căsătoriți, și ar trebui să păstrăm lucrurile așa“, a spus el.
Bătălia pentru reglementarea inteligenței artificiale
Finlanda și Norvegia au venit la New York cu o declarație prin care cer o supraveghere globală a inteligenței artificiale. Inițiativa este susținută de aproape două duzini de state, printre care Australia, Canada, Estonia și Emiratele Arabe Unite, dar nu și de SUA sau China. Franța a convocat, la rândul ei, o sesiune a Consiliului de Securitate dedicată AI, în cadrul căreia lideri din industrie au cerut cooperare globală.
Directorul executiv al Anthropic, Dario Amodei, a spus în fața reprezentanților reuniți că susține „standarde globale comune“ pentru testarea modelelor de inteligență artificială. El a avertizat că „dacă este gestionată prost, inteligența artificială ar putea reprezenta un risc pentru omenire, în ansamblu“.
Toate aceste eforturi au însemnat relativ puțin în fața respingerii lor de către Trump, care a numit reglementarea internațională a AI o „schemă globalistă“. James Lewis, fost oficial al Departamentului de Stat care a coordonat activitatea pe securitate cibernetică în administrația Obama, a rezumat blocajul astfel: „Cei care produc 90% din inteligența artificială mondială nu vor să joace după aceste reguli“.
Până sâmbătă, nu toate statele UE aderaseră la declarația privind AI, iar Marea Britanie rămăsese, de asemenea, deoparte. Președintele francez Emmanuel Macron a venit cu propria propunere, un model de inteligență artificială open-source, dezvoltat de „toate statele suverane atașate propriei independențe“. Premierul britanic Andy Burnham are, la rândul lui, un plan propriu: să folosească viitoarea președinție britanică a G20 pentru a stabili principii privind AI.
Nicio inițiativă centrală nu a reușit însă să avanseze cu adevărat, chiar dacă premierul australian Anthony Albanese a declarat, în fața Adunării Generale, că agenți ai OpenAI ar fi pătruns în sistemul de sănătate al țării sale.
Golful caută alternative, dar tot privește spre Washington
Există semne că țările din Golf încearcă, la rândul lor, să-și diversifice dependența de Statele Unite. Arabia Saudită, Pakistan și Turcia, care au semnat recent un nou pact de apărare, s-au întâlnit la Riad, în timpul Adunării Generale, pentru a discuta consolidarea acestei alianțe, inclusiv prin înființarea unui secretariat general și a unor grupuri de lucru, potrivit autorităților saudite. Macron a anunțat că Franța va trimite militari și echipamente pentru a ajuta la protejarea instalațiilor energetice saudite, continuând sprijinul deja oferit de Marea Britanie pentru avioanele de luptă saudite.
Majoritatea statelor afectate de războiul din Iran și-au concentrat totuși atenția tot asupra lui Trump și a emisarilor săi. Un diplomat arab, care a cerut anonimatul, la fel ca alte surse citate în acest material, întrucât nu era autorizat să vorbească public, a spus că este ușor pentru un premier aflat „în timp de pace“, precum Carney, să critice public Casa Albă. „Carney este confortabil, în Canada“, a spus el. „Nu schimbi calul în timpul războiului.“
Trump s-a întâlnit marți, cu ușile închise, cu aliați arabi și musulmani, în cadrul unei reuniuni cu Consiliul de Cooperare al Golfului. Înaintea întâlnirii, Trump i-a asigurat spunând: „rămânem uniți. Suntem cu toții împreună, foarte uniți“. O sursă apropiată discuțiilor a precizat că Trump nu și-a asumat niciun angajament concret, iar întâlnirea, care ar fi durat aproximativ 15 minute, ar fi fost „doar pentru imagine publică“. Sursa a subliniat însă că, spre deosebire de alte dosare disputate, „toată lumea știe că SUA trebuie și vor fi implicate“.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, care se confruntă cu o erodare a sprijinului internațional, a oferit cel mai clar exemplu al unui lider din Orientul Mijlociu care continuă să mizeze masiv pe Statele Unite. Israelul nu are „un partener mai bun decât președintele Trump“, a declarat Netanyahu, joi, în discursul susținut în fața Adunării Generale, mulțumindu-i lui Trump pentru „conducerea sa curajoasă“.
Atenția s-a mutat spre Washington
În ciuda discuțiilor serioase purtate de oficiali și diplomați la ONU în această săptămână, atenția lumii s-a mutat, începând de miercuri, în altă parte: spre summitul dintre Trump și președintele chinez Xi Jinping, desfășurat la Washington.
Xi ar fi putut, cu ușurință, să facă o oprire la New York, pentru a lua cuvântul la Adunarea Generală, înainte de întâlnirea cu Trump. A ales în schimb să zboare direct spre Washington, pentru o vizită de trei zile care a inclus și o cină de stat cu miliardari din tehnologie, departe de inițiativele greoaie ale organizației diplomatice în vârstă de 81 de ani.
Summitul Trump-Xi nu a produs rezultate spectaculoase, în afara prelungirii cu două luni a armistițiului comercial, care a oferit o oarecare stabilitate economică globală pe termen scurt. Cei doi lideri nu au anunțat nicio nouă înțelegere privind inteligența artificială, Iranul sau Ucraina.
Deși Xi a evitat ONU, el și Trump s-au angajat totuși să se întâlnească din nou, la alte două reuniuni globale: summitul APEC din noiembrie și reuniunea G20 de la Miami, în decembrie.
