Irlanda propune reducerea cu 159 de miliarde de euro a viitorului buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, față de planul inițial al Comisiei, care se apropia de 2.000 de miliarde de euro. Comisia Europeană avertizează că tăierile ar lovi finanțarea pentru competitivitate, apărare, ajutor extern și rezervele pentru situații neprevăzute. Fondurile pentru agricultură și regiuni ar rămâne însă neatinse.
Comisia Europeană a transmis un avertisment dur cu privire la planul bugetar propus de Irlanda pentru perioada 2028-2034. Executivul european spune că această propunere ar putea limita capacitatea Uniunii de a sprijini fermierii și regiunile lovite de dezastre naturale sau de tensiuni geopolitice, potrivit POLITICO.
Mesajul a fost transmis duminică, într-o reuniune cu ușile închise a ambasadorilor celor 27 de state membre. Stéphanie Riso, oficialul Comisiei responsabil cu bugetul, a expus îngrijorările executivului european, după ce președinția irlandeză a Consiliului UE a venit cu propunerea de a reduce bugetul pentru următorii șapte ani cu aproximativ 8%.
Concret, planul irlandez elimină 159 de miliarde de euro din propunerea inițială a Comisiei, sumă care se apropia de 2.000 de miliarde de euro.
„Comisia este foarte îngrijorată de reducerile care afectează flexibilitatea”, a declarat unul dintre diplomații europeni informați despre discuții, pentru POLITICO.
Unde vrea Irlanda să taie
Reducerile cele mai consistente propuse de Dublin vizează competitivitatea și ajutorul destinat altor state. Astfel, 75 de miliarde de euro ar dispărea din suma alocată inițial competitivității, iar alte 38 de miliarde de euro ar fi tăiate din asistența externă.
Fondurile de rezervă ar pierde la rândul lor cel puțin 22 de miliarde de euro, conform planului irlandez.
Nu toate statele membre sunt nemulțumite de direcția tăierilor, dar nici toate nu le consideră suficiente. Germania se află în fruntea unui grup de țări care cer reduceri și mai ample, de sute de miliarde de euro. De cealaltă parte, 17 state reunite în grupul „Prietenii Coeziunii” au salutat faptul că Irlanda nu a atins fondurile pentru agricultură și plățile pentru regiuni.
Negocieri cu termen strâns
Statele membre își doresc un acord până la finalul anului, înainte ca alegerile din Franța, Italia și Polonia să poată complica discuțiile. Liderii UE urmează să se întâlnească joi și vineri la Bruxelles pentru a discuta despre viitorul buget, întâlnire care va arăta dacă mai există șanse pentru o înțelegere în acest an sau dacă trebuie luat în calcul un alt calendar.
Un diplomat european a sugerat că rezultatul negocierilor ar putea depinde de o poziție comună a cancelarului german Friedrich Merz și a președintelui francez Emmanuel Macron. „Ceea ce ar putea face diferența este ca Friedrich Merz și Emmanuel Macron să apară împreună și să declare că trăim într-o lume nouă”, a spus acesta.
Comisia Europeană este nemulțumită și de reducerea sau eliminarea unor rezerve financiare menite să permită Uniunii să reacționeze rapid în caz de dezastre naturale sau urgențe de sănătate publică. Executivul susține că aceste modificări ar face viitorul buget mai rigid decât cel actual și ar putea forța o revizuire la jumătatea perioadei de aplicare.
Potrivit Comisiei, reducerile lovesc în special competitivitatea, apărarea și asistența externă, în timp ce agricultura și fondurile regionale, care reprezintă aproape jumătate din buget, rămân protejate.
Dublinul respinge criticile
Ministrul irlandez pentru afaceri europene, Thomas Byrne, a respins criticile venite dinspre Comisie. El a declarat sâmbătă că planul răspunde chiar cererilor statelor membre, care au vrut un buget mai simplu și mai flexibil. „Oferă o flexibilitate sporită… ca răspuns la solicitarea clară a statelor membre pentru un buget simplificat, mai flexibil și modern”, a afirmat Byrne.
Un alt punct de dispută ține de condițiile în care statele membre pot primi bani de la UE. Comisia Europeană a susținut în mod repetat că finanțarea europeană ar trebui folosită și ca instrument de presiune pentru reforme economice care să crească competitivitatea economiilor naționale.
Irlanda vrea însă să limiteze această legătură. Ambasadoarea țării pe lângă UE, Aingeal O’Donoghue, a declarat în cadrul reuniunii ambasadorilor că noul proiect nu va condiționa acordarea fondurilor europene de „reforme fiscale”, potrivit unuia dintre diplomații citați de POLITICO.
