Kremlinul a intensificat presiunea asupra Kievului, anunțând atacuri asupra „centrelor de decizie”. Între timp, China a lansat un apel la dialog, dar refuză să clarifice dacă își va retrage diplomații din Ucraina. Beijingul menține astfel o poziție de neutralitate ambiguă.
Ministerul rus al Afacerilor Externe a avertizat despre lovituri „sistematice” asupra facilităților militaro-industriale și „centrelor de luare a deciziilor” din Kiev. Moscova a cerut cetățenilor străini și misiunilor diplomatice să părăsească urgent capitala Ucrainei, într-o tentativă de izolare diplomatică a Kievului.
Răspunsul Chinei, prin purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Mao Ning, a fost un apel la calm, fără a nominaliza Rusia drept agresor. „Poziția Chinei cu privire la criza din Ucraina este consecventă și clară. Credem că dialogul și negocierile sunt singura cale viabilă pentru soluționarea conflictului”, a declarat Mao Ning.
Presată să clarifice soarta ambasadei chineze, Mao Ning a evitat să confirme sau să infirme o posibilă evacuare a personalului diplomatic din Kiev. China a menținut o prezență diplomatică constantă în Ucraina de la începutul invaziei în februarie 2022.
Deși se prezintă ca un mediator neutru, Beijingul refuză să catalogheze acțiunile Rusiei drept agresiune ilegală și evită să se alăture inițiativelor internaționale de izolare a Kremlinului.
Ucraina și aliații săi occidentali au respins ferm amenințările Moscovei. Ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrii Sîbiha, a denunțat retorica rusă drept „șantaj nerușinat”.
Ambasadoarea UE în Ucraina, Katarina Mathernova, a confirmat că misiunile diplomatice europene vor rămâne în Kiev, criticând Kremlinul pentru transformarea fricii într-o armă geostrategică.
