Un raport al Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS) sugerează că Rusia ar fi coordonat o campanie extinsă de supraveghere cu drone asupra unor instalații nucleare și obiective militare din Europa. Operațiunea, desfășurată pe parcursul a 18 luni, ar fi utilizat drone lansate de pe navele așa-numitei „flote fantomă”.
Un raport al IISS indică faptul că Kremlinul ar fi orchestrat o campanie de 18 luni de supraveghere cu drone asupra unor ținte sensibile din Europa. Analiza a examinat 144 de incidente în peste 12 țări, începând cu sfârșitul anului 2024, și susține că serviciile de informații ruse au profitat de vulnerabilitățile apărării antiaeriene occidentale.
Conform raportului menționat de The Guardian, dronele neînarmate au survolat frecvent obiective strategice din Regatul Unit, Franța, Belgia și Țările de Jos. Printre țintele vizate se numără baza RAF Lakenheath din Marea Britanie, unde au fost dislocate arme nucleare americane în iulie 2025, și baza de submarine nucleare de la Île Longue, din Bretania.
Dronele au fost observate și deasupra bazelor Kleine-Brogel din Belgia și Volkel din Țările de Jos, unde sunt depozitate arme nucleare americane pentru aviație. Autorii raportului susțin că dronele au fost lansate de pe nave comerciale asociate „flotei fantomă”, folosite de Rusia pentru a ocoli sancțiunile internaționale.
Aceste nave ar fi navigat cu transponderele oprite, în apropierea coastelor statelor vizate. Printre navele menționate se numără petrolierul Seasons 1, nava de marfă Hav Dolphin, și petrolierul Boracay. La bordul acestuia din urmă, capturat temporar de forțele franceze în septembrie 2025, au fost identificați doi cetățeni ruși, angajați ai Moran Security Group, ceea ce raportul consideră dovadă a militarizării „flotei fantomă”.
Niciuna dintre dronele implicate în incidente nu a fost capturată sau doborâtă de forțele occidentale. Charlie Edwards, cercetător principal al IISS, afirmă că aceasta reprezintă „o serie de succese tactice pentru Kremlin” și „un eșec strategic al sistemelor de apărare ale aliaților”.
Raportul subliniază că, în unele cazuri, autoritățile au evitat să intercepteze dronele din motive de siguranță. De exemplu, în Marea Britanie, un elicopter al poliției s-a retras, iar un sistem laser anti-drone a fost analizat, dar în final abandonat.
Cercetătorii concluzionează că este foarte probabil ca operațiunea să fi fost coordonată de GRU, serviciul rus de informații militare. Scopurile ar fi inclus supravegherea instalațiilor nucleare, cartografierea infrastructurii militare și desfășurarea unui război psihologic și economic.
Raportul arată că numărul incidentelor cu drone a atins un vârf în 2025, cu peste 30 de cazuri în septembrie și noiembrie, majoritatea fiind în Germania. Numărul incidentelor a început să scadă în 2026, după ce statele europene au intensificat măsurile împotriva „flotei fantomă”.
