Liderii Statelor Unite, Rusiei și Chinei s-au întâlnit pentru prima dată într-un format trilateral și au semnat o declarație comună despre stabilitate nucleară, petrol și limitarea Curții Penale Internaționale. Documentul nu conține nicio mențiune despre războaiele din Ucraina și Iran, iar cancelarul Germaniei a catalogat summitul drept o simplă „oportunitate pentru fotografii”.
Timp de o oră și jumătate, la Shenzhen, ordinea mondială a căpătat, cel puțin aparent, un nou format trilateral. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin au semnat o declarație comună axată pe stabilitate nucleară, creșterea aprovizionării cu petrol și restrângerea jurisdicției Curții Penale Internaționale. Niciun cuvânt despre războaiele din Ucraina și Iran nu a ajuns însă în text, sub privirile îngrijorate ale Europei.
Cei trei lideri au venit la masa discuțiilor cu interese diferite. Casa Albă a căutat un succes pe tema denuclearizării, Beijingul a urmărit să legitimeze o ordine multipolară, iar Kremlinul a încercat să demonstreze că a ieșit din izolarea internațională.
Summitul a avut loc în marja reuniunii APEC și s-a încheiat cu o „declarație comună privind pacea”, structurată în patru puncte. Documentul nu a adus progrese diplomatice majore, nu a stabilit un calendar pentru negocieri și nu a propus nimic concret pentru oprirea războaielor pornite de două dintre cele trei state participante. A fost prima reuniune de acest tip între liderii celor mai mari trei puteri nucleare din lume, dar importanța ei a fost minimizată în Europa. Cancelarul Germaniei, gazda summitului „Coaliției de Voință” care sprijină Ucraina, a spus că întâlnirea din China a fost doar o „oportunitate pentru fotografii” și nimic mai mult.
Câștigătorii de imagine ai summitului
Analiștii consideră că Vladimir Putin și Xi Jinping au avut cel mai mult de câștigat la capitolul imagine. Președintele rus a reușit să rupă izolarea diplomatică impusă de Occident și s-a afișat alături de liderii celor mai mari economii ale lumii, într-un summit fără precedent. Xi Jinping, la rândul său, și-a întărit statutul de mediator global indispensabil, în timp ce relațiile transatlantice și coeziunea NATO par tot mai șubrede.
Donald Trump a ajuns la Shenzhen după o înfrângere pe plan intern, în alegerile de la jumătatea mandatului. El a deschis discuțiile spunându-le lui Xi și Putin că „fac cu adevărat istorie”, pentru că SUA, China și Rusia s-au „poziționat într-un mod unic” pentru a discuta despre reducerea stocurilor nucleare și diminuarea riscului folosirii armelor atomice. Declarația finală nu a reflectat însă în totalitate ce și-a dorit președintele american.
Reforma ONU și atacurile asupra CPI
Ca membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, cele trei state s-au angajat să reformeze din temelii instituția, pentru ca aceasta să răspundă mai eficient provocărilor globale și să își îndeplinească misiunea de a asigura pacea și securitatea mondială. Administrația Trump a criticat constant ONU pentru ineficiență, birocrație și subminarea suveranității americane, în timp ce Moscova a acuzat organizația de lipsă de imparțialitate și de folosire drept instrument de presiune occidentală. Rusia s-a opus deschis ca Germania și Japonia să devină membri permanenți ai Consiliului de Securitate, argumentând că țările occidentale sunt deja suprareprezentate și votează în bloc împotriva intereselor rusești. De această dată, Beijingul s-a alăturat corului criticilor, dornic să își arate forța diplomatică.
Nu este clar, totuși, ce fel de reformă au în minte cei trei lideri. Atacurile la adresa Curții Penale Internaționale nu lasă impresia că viziunea lor despre o ONU reformată ar fi una bazată pe reguli aplicate egal țărilor mici, mijlocii și mari.
Petrol, interese comune și CPI sub presiune
Un alt punct al declarației vizează criza petrolului care afectează lumea întreagă de la începutul anului. Cele trei state au precizat că intenționează să sporească producția și să aprovizioneze piața cu produse rafinate „în beneficiul tuturor națiunilor”. În spatele formulării stau însă interese proprii: Donald Trump urmărește de mult timp scăderea prețului combustibilului, factor care i-a afectat cotele în sondaje în Statele Unite. Măsura ajută totodată și Rusia, a cărei industrie petrolieră este afectată de restricțiile occidentale impuse ca răspuns la războiul din Ucraina. China, la rândul ei, resimte efectele embargoului impus asupra Iranului, principalul ei furnizor de petrol înainte de izbucnirea războiului dintre Teheran și Washington, în februarie.
Trump, Putin și Xi Jinping au discutat și despre limitarea jurisdicției Curții Penale Internaționale, subliniind importanța respectării imunității de stat. Documentul precizează explicit că CPI și alte organisme similare „nu trebuie să abuzeze de jurisdicția lor”. Putin face în prezent obiectul unui mandat de arestare emis de Curte: de la invazia Ucrainei din 2022, aliații Kievului l-au tratat drept paria internațional, iar acum doi ani pe numele său a fost emis un mandat de arestare internațional. Deși Putin este cel vizat de mandat, Washingtonul rămâne cel mai vocal și activ oponent al instituției – administrația Trump a impus sancțiuni severe împotriva judecătorilor CPI și a interzis tranzacțiile financiare și accesul pe teritoriul american pentru oficialii Curții.
Dialogul nuclear, fără reduceri concrete de arsenal
Cei trei lideri au reafirmat principiul potrivit căruia un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată. SUA, China și Rusia au convenit să poarte un dialog pentru reducerea riscurilor nucleare și prevenirea proliferării armelor atomice, inclusiv în dosarul iranian.
Trump a spus în repetate rânduri că și-ar dori să discute despre „denuclearizare”, însă declarația finală nu a inclus limitarea numărului de focoase, ci doar angajamentul că acestea nu vor fi folosite niciodată. China s-a opus multă vreme să adere la acordurile nucleare dintre SUA și Rusia, susținând că cele două țări trebuie mai întâi să reducă semnificativ propriile arsenale înainte ca Beijingul să accepte să participe. În prezent, China deține aproximativ 600 de focoase nucleare, față de aproximativ 5.000 ale Statelor Unite și 5.400 ale Rusiei, potrivit cifrelor Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm.
Documentul publicat după întâlnire menționează doar că cei trei au avut un „schimb aprofundat de opinii asupra situației internaționale actuale și s-au angajat să mențină stabilitatea strategică și securitatea internațională”. Nu apare nicio referire la cele două războaie care au marcat lumea în acest an: cel din Ucraina și cel din Iran.
Deși conflictul din Ucraina nu a fost menționat în declarația finală, subiectul a fost discutat atât în sesiunea trilaterală, cât și într-o întâlnire bilaterală separată, de aproximativ 40 de minute, între Donald Trump și Vladimir Putin. Președintele american declarase anterior că SUA și China vor să colaboreze pentru oprirea războiului, dar concluziile acelor discuții nu s-au regăsit în textul final. În mod similar, escaladarea din Orientul Mijlociu și situația din strâmtoarea Taiwan au fost abordate cu ușile închise, fără ca vreo decizie concretă să fie făcută publică.
