Comisia Europeană susține dreptul statelor membre de a taxa profiturile excepționale ale companiilor energetice, iar subiectul ajunge vinerea aceasta la masa ECOFIN. Dezbaterea a fost reluată miercuri în Parlamentul European, după ce șase state membre au cerut un cadru comun la nivelul Uniunii, similar celui folosit în criza energetică din 2022.
Președinția irlandeză a Consiliului a confirmat că tema va fi discutată în această săptămână la nivelul miniștrilor de Finanțe. Reuniunea ECOFIN are loc vineri, 9 octombrie, iar structurile tehnice ale Consiliului urmează să analizeze opțiunile disponibile.
Oficialii europeni dezbat dacă actuala creștere a prețurilor energiei justifică reactivarea unui instrument folosit în perioada 2022–2023 și, eventual, construirea unui cadru european. Discuția din Parlamentul European a venit după ce șase state membre – Germania, Austria, Italia, Polonia, Portugalia și Spania – au trimis în august o scrisoare președinției irlandeze a Consiliului, prin care cereau un cadru european pentru taxarea profiturilor excepționale din energie.
Eurodeputata Toussaint cere taxă unitară
Dezbaterea din legislativul european a fost deschisă de eurodeputata franceză Marie Toussaint, care a cerut o abordare europeană comună pentru taxarea profiturilor excepționale ale companiilor din sector.
„Pentru viitorul finanțării, să luăm exemplul marilor companii petroliere. Acestea au înregistrat profituri de peste 7 miliarde de dolari în doar șase luni în Uniunea Europeană. Și totuși, încă o dată, v-ați opus taxării acestor superprofituri pe care le-au obținut”, a spus eurodeputata în deschiderea dezbaterilor. Aceasta a întrebat retoric cum pot fi exonerate companiile de orice responsabilitate pentru creșterea prețurilor la pompă și pentru impactul asupra climei.
„Ceea ce cerem este ca această taxă să fie similară în întreaga Europă. Cum am putea să nu facem acest lucru când lipsesc 750 de milioane [n.r. de euro] pentru a putea finanța transformarea energetică de care avem nevoie?”, a mai spus Toussaint.
Comisia lasă decizia la nivel național
Comisarul european pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen, a răspuns că statele membre rămân cele mai în măsură să decidă dacă și cum impozitează profiturile excepționale, ținând cont de particularitățile propriilor piețe energetice.
„Statele membre sunt cel mai bine plasate pentru a taxa profiturile excepționale, ținând cont de specificul sectorului energetic și al operatorilor locali”, a declarat Jørgensen la finalul dezbaterii. Comisia a precizat că va respecta deciziile luate la nivel național și că este pregătită să ofere exemple de bune practici pentru măsurile adoptate de state, urmând totodată să evalueze impactul acestora asupra pieței unice.
Thomas Byrne, ministru de stat irlandez pentru afaceri europene și apărare, a reprezentat președinția Consiliului la dezbaterea de la Strasbourg. El a confirmat că subiectul ajunge săptămâna aceasta la ECOFIN și că structurile tehnice ale Consiliului vor analiza opțiunile existente. Președinția irlandeză a solicitat, totodată, Comisiei să monitorizeze evoluția prețurilor la energie și datele privind profiturile excepționale din sector, pentru a evalua dacă situația actuală justifică o intervenție similară celei din 2022.
Precedentul din criza energetică 2022–2023
Miza discuțiilor actuale se leagă de precedentul creat în perioada crizei energetice din 2022. Prin Regulamentul 2022/1854, Uniunea a introdus o contribuție temporară de solidaritate pentru companiile și sediile permanente active în sectoarele petrolului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinării. Mecanismul viza profiturile impozabile din 2022 și/sau 2023 care depășeau cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile din cei patru ani fiscali începând cu 2018, iar contribuția avea o rată de cel puțin 33% asupra acestei baze. Statele puteau aplica, în plus, măsuri naționale echivalente.
Veniturile obținute din acest mecanism puteau fi folosite pentru sprijinirea gospodăriilor și companiilor afectate de prețurile ridicate, reducerea consumului de energie, investiții în eficiență energetică și energie regenerabilă sau pentru protejarea locurilor de muncă. Mecanismul a fost gândit însă ca o soluție excepțională și temporară, valabilă doar pentru 2022 și 2023, și nu se aplică automat situației de acum.
Dan Jørgensen nu a exclus o posibilă intervenție europeană ulterioară. Comisarul a precizat că evoluția prețurilor trebuie urmărită în continuare și că Uniunea trebuie să fie pregătită să folosească instrumente suplimentare pentru protecția consumatorilor, dacă situația o va cere. În aprilie, prin pachetul AccelerateEU, Comisia arătase deja că statele pot recurge la impozitarea profiturilor excepționale pentru a susține echitatea socială, oferindu-se să furnizeze asistență și exemple de bună practică, alături de o evaluare a efectelor asupra pieței unice.
Comisia subliniază, în același timp, că orice măsură fiscală trebuie să țină cont de nevoia de a menține investițiile în sectorul energetic și în sursele cu emisii reduse. Până în prezent, nici Comisia Europeană, nici Consiliul nu au anunțat o contribuție obligatorie nouă la nivelul Uniunii.
