Testarea antidrog în școli ar putea să fie făcută după o metodologie care acum este creionată, a explicat deputatul PSD Bogdan Gruia, inițiatorul proiectului pentru testarea antidrog în școli.
O parte din intențiile legiuitorilor au fost deja puse în practică, spune deputatul PSD, și anume,
„cea referitoare la pedepsele cu închisoare pentru traficanții de substanțe psiho-active” pentru minori. Social-democratul susține că prin testarea și depistarea elevilor consumatori se poate ajunge și la traficanți și, ulterior, la destructurarea rețelei, iar acesta este și unul dintre scopul modificării legislației antidrog.
„Noi acum am reușit ca o parte fundamentală din lege, cea referitoare la pedepsele cu închisoare pentru traficanții de substanțe psihoactive, să fie votată de Parlament. Referitor la testarea anti-drog în școli, avem propuneri peste propuneri din partea tuturor mediilor profesionale de părinți, de medici și așa mai departe, prin care ni se solicită o variantă hibridă, cea în care să testăm suprafețele inclusiv din școli, din orice instituție, urmând ca după asta, dacă am detectat o anumită substanță într-o anumită locație, atunci când e cazul, să se treacă și la potențiale testări directe ai unor posibili consumatori ca să descoperim cine sunt traficanții și liderii, în direcția asta. Dar acum lucrăm la amendamente pe subiectul acesta și ne grăbim cât putem de tare”, a declarat deputatul Bogdan Gruia, pentru PsNews.
Deputatul Gruia recunoaște că testele antidrog dau adesea erori, existând riscul să „arunci un stigmat asupra unui copil care nu e consumator”, astfel că testarea întâi a suprafețelor ar fi una „mult mai fezabilă”.
„Avem, statistic, informații validate de UMFCD Carol Davila, potrivit cărora 30% din toate testele de acest gen care se fac au dat erori, sau fals negativ sau fals pozitiv, și riști foarte tare să arunci un stigmat asupra unui copil care nu e consumator. La fel cum poți, în același timp, din cauza erorilor date de teste, pentru că nu au o fidelitate foarte mare, să spui că cineva care vizibil are toate semnalmentele că ar fi consumat o anumită substanță, să iasă la test negativ. Din punctul acesta de vedere trebuie să fie foarte specifici cu testarea și atunci varianta cu testarea suprafețelor este o variantă mult mai fezabilă și din punct de vedere logistic și din punct de vedere legislativ, urmând ca acolo unde există indicii că trebuie făcută și o testare directă, să găsim formula prin care se poate face acest lucru”, a mai declarat social-democratul.
Bogdan Gruia a precizat, de asemenea, că prin depistarea consumatorilor se poate ajunge mai ușor la dealeri.
„Pe de-o parte, rezolvăm o parte din problemă pentru că traficanții riscă să ajungă în închisoare. Atunci când sunt prinși și în momentul în care ajungi să identifici consumatorii, ei automat, în mod normal, când sunt audiați ajung să spună de unde au cumpărat și astfel ajungi la toată rețeaua, ca să poți să anihilezi o parte cât mai mare din ea. Și în momentul în care există cerere mai puțină, pentru că apare, în același timp și panica de a nu fi descoperiți, este în mod normal, după deducția mea logică, o scădere clară a incidenței consumului de substanțe psihoactive”, a mai susținut deputatul Bogdan Gruia.
Consumul de droguri în școli, fenomen scăpat de sub control. Streinu-Cercel: „legalele” prăjesc creierul
Sunt școli în București unde elevii aprind bețișoare parfumate în clase pentru a ascunde mirosul de canabis, a atras atenția Ramona Dabija, directoarea Agenției Naționale Antidrog (ANA) în cadrul unei dezbateri despre combaterea consumului de droguri în unitățile de învățământ, care a avut loc recent în Camera Deputaților.
„Elevii aprind bețișoare parfumate în clasă pentru că vine doamna de la ANA, nu pentru că intră în clasă profesorul de la școala respectivă. Și miroase a canabis”, a arătat aceasta.
Fenomenul a scăpat de sub control și este nevoie de o intervenție imediată, a avertizat și medicul Adrian Streinu-Cercel.
„Este cât se poate de clar că trebuie intervenit în forţă în această problemă, mai ales că acele aşa-zise legale sunt nişte droguri nenorocite, care prăjesc creierul celor care consumă, în proporţie de peste 30% în primele şase luni de utilizare a lor“, a explicat doctorul. El a adus în atenție și mai multe statistici realizate de experți. „Valorile pentru anul 2021 arată că, la nivelul tinerilor de 16-34 de ani, 6% declară consum de droguri în ultima lună, câteva mii de elevi şi studenţi, 28% consumă canabis şi noile substanţe psiho-active, aşa-zisele legale. România are doar 1.600 de locuri de tratament, cu maximum 30-40 pentru adolescenţi sub 18 ani, iar vârsta primului consum a scăzut la 13 ani“, a mai menționat Streinu-Cercel.
Leave a comment