România a trimis al 23-lea pachet de ajutor militar către Ucraina, însă conținutul acestuia rămâne în continuare necunoscut publicului, alimentând speculații despre impactul asupra deficitului bugetar național, care a depășit 9% din PIB.
Controverse și acuzații privind costurile
Ajutorul militar acordat Ucrainei, pornit la doar 4 zile după începerea războiului, a devenit unul dintre subiectele cele mai controversate din spațiul public românesc. Una dintre cele mai cunoscute critici a venit din partea europarlamentarei Corina Crețu, care declara în 2023 că ajutorul militar oferit de România Ucrainei depășește 3,5% din PIB.
De asemenea, Uniunea Generală a Industriașilor din România – UGIR-1903 susținea că „actualul deficit bugetar a fost creat, după 1 ianuarie 2020, de achiziții absurde de proiecte inutile, iar după 24 februarie 2022, România a plătit sume uriașe pentru cheltuielile de război ale Ucrainei, la care se adaugă un buget uriaș donat Republicii Moldova, în diverse forme de finanțare”.
Analiză: deficitul nu vine din ajutorul militar
Mihail Valentin Cernea, cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București și specialist în etica războiului, consideră că acuzațiile sunt nejustificate.
„Știm destul de clar care ar fi sursele pentru deficit și mai știm că ‘durerea’ mare este la pensii, salarii și la companiile de stat. Dar mai ales la pensii și salarii, pentru că s-au mărit cum s-au mărit în anul electoral 2024, fără acoperire, plus problema cu supracontractarea – am contractat mult mai multe proiecte pe fonduri europene decât sunt fonduri europene, iar pentru ce nu există fonduri europene trebuie găsit înlocuitor de la buget”, a explicat profesorul pentru Ziare.com.
Problemele deficitului, anterioare războiului
Expertul subliniază că problemele deficitului bugetar au început anterior guvernării Ciolacu: „Noi am început să avem probleme cu deficitul încă din guvernarea Dragnea, adică problema deficitului în România este mai veche decât este războiul din Ucraina, chiar dacă a devenit acută în guvernarea Ciolacu.”
Cernea mai argumentează că ajutorul pentru Ucraina nu poate fi „extraordinar” de mare, deoarece România „nu prea face parte” din discuțiile importante legate de Ucraina, spre deosebire de Polonia: „Dacă ajutorul nostru ar fi fost atât de mare încât să ne afecteze PIB-ul, bănuiesc că eram mai chemați pe la mesele acelea mari, importante, decât suntem acum.”
Căutări cu inteligența artificială confirmă sumele moderate
În lipsa informațiilor clare, profesorul a folosit asistentul de inteligență artificială Gemini pentru a cerceta ajutorul României pentru Moldova și Ucraina, iar rezultatul a fost „de ordinul sutelor de milioane de dolari” – „nimic extraordinar” pentru bugetul României.
Tăcerea oficială nu servește interesului public
Cernea critică strategia de secretizare continuată de președintele Nicușor Dan, după Klaus Iohannis: „Inițial motivația pe care am găsit-o eu, mai ales că nici nu s-a explicat niciodată de ce nu spunem, doar ne-a spus Iohannis că e mai bine să nu spunem, fără să ni se explice clar de ce, este ideea de a nu deveni un paratrăsnet pentru Rusia.”
Însă, adaugă el, „în 2025, având în vedere că Rusia oricum retaliază prin Moldova, că oricum am avut problemele pe care le-am avut în România, nu știu ce sens mai are să păstrezi strategia asta.”
„Chiar dacă ar contribui la deficit, ar merita”
Specialistul susține că, chiar dacă ajutorul militar ar afecta deficitul, acest lucru ar fi justificat: „Eu nu cred că ajutorul nostru pentru Republica Moldova și pentru Ucraina contribuie la deficit și chiar dacă ar contribui la deficit, asta nu ar fi o problemă, pentru că dintre toate lucrurile pe care le cumpărăm, ajutorul acesta contribuie direct la securitatea României.”
„Chiar dacă ar fi o sursă pentru deficitul României, ar fi una dintre sursele care merită”, continuă Cernea, subliniind că România are 10 ani să ajungă la ținta de deficit de 3,5%, conform angajamentelor față de Comisia Europeană.
Narațiune care servește propagandei rusești
Analistul avertizează că discursul despre costurile ajutorului militar „este fix tipul de narațiune care îi servește Rusiei”: „Pare mai degrabă să fie o narațiune de propagandă foarte comodă, în care România nu are bani pentru că îi dă pentru ucraineni și moldoveni, adică fix țintele Federației Ruse.”
El concluzionează că această narațiune este „mai plauzibil să fie din partea unei puteri ostile României, care este instrumentalizată și de forțe politice de opoziție de extremă dreaptă din țara noastră, care încearcă să se cațere pe valul de nemulțumire populară.”
